România se află pe ultimul loc într-un clasament al țărilor din Uniunea Europeană, înregistrând cea mai scăzută rată de utilizare a materialelor circulare, de doar 1,3%, potrivit celor mai recente date publice din 2023, analizate de specialiștii Clean Recycle.*
Tranziția către o economie circulară reprezintă o provocare la nivel mondial. Uniunea Europeană își propune să dubleze utilizarea materialelor reciclate în totalul consumului de materii prime în economie până în 2030, conform Planului de Acțiune pentru Economia Circulară adoptat în 2020.
Comparativ, țări precum Olanda (30,6%), Italia (peste 20%) și Malta conduc clasamentul UE la acest aspect.
Economia circulară este un model de producție și consum, care implică folosirea în comun, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil. Astfel, se prelungește ciclul de viață al produselor.**
Aplicarea principiilor economiei circulare în întreaga economie din UE are potențialul de a crește Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene cu încă 0,5 % până în 2030 și de a crea 700.000 de noi locuri de muncă la nivelul țărilor membre, potrivit analizei Clean Recycle.***
Tranziția către o economie circulară are rolul de a reduce presiunea asupra resurselor naturale, de a limita emisiile de gaze cu efect de seră și de a contribui la neutralitatea climatică.
Deși la nivelul Uniunii Europene indicele CMUR (Circular material use rate) a crescut ușor în ultimii 13 ani, de la 10,7 % în 2010 la 11,8 % în 2023, acesta este încă considerat scăzut, ceea ce indică faptul că economia este în mare parte liniară.
Majoritatea țărilor UE (22 din 27) și-au crescut CMUR-urile începând cu 2010. Cele mai mari creșteri (peste cinci puncte procentuale) au fost înregistrate în Malta, Italia, Estonia, Austria, Cehia, Belgia și Slovacia.
Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi semnificative ale CMUR în Finlanda, România, Luxemburg și Polonia.
În continuare România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, rămâne dependentă de importurile de materii prime, fapt ce accentuează vulnerabilitatea economică în fața tensiunilor geopolitice. Fluctuațiile de preț sau restricțiile comerciale pot afecta lanțurile de aprovizionare esențiale, punând presiune pe industrii strategice.***
„Este important să punem accent pe lanțul economic, de la proiectare și consum, până la colectare și revalorificare. România are potențial, dar trebuie să accelereze reformele, să evidențieze nevoia de investiții în infrastructură de reciclare și să investească în educația ecologică la scară largă. Tranziția către o economie circulară este esențială pentru a reduce risipa de resurse și impactul asupra mediului. România are de recuperat un decalaj față de restul Uniunii Europene, dar există oportunități concrete și acest context poate fi valorificat prin măsuri curajoase care să transforme economia liniară actuală într-un model durabil, competitiv și orientat spre viitor”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Guvernul României a adoptat în urmă cu doi ani Strategia națională pentru economia circulară și a reușit, astfel, să îndeplinească unul dintre jaloanele PNRR, prin îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor, inclusiv cele de ambalaje, mai arată analiza Clean Recycle.
În primele 6 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 65 de mii de tone de deșeuri de ambalaje, pentru cei peste 900 de clienți din portofoliu.
Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 900 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice ș.a.
*Circular material use rate in Europe
