Pentru mine, în calitate de australian, trauma anului 2020 a început înainte de pandemie, atunci când părea că întreaga țară era un incendiu incontrolabil. Într-o dimineață, m-au trezit avertismentele de urgență legate de un nou incendiu, care era la doar 2 kilometri depărtare de mama și sora mea. În altă dimineață, oamenilor din zona în care tatăl meu abia se mutase li s-a spus să evacueze imediat regiunea și să lase totul în urmă. Familia mea a fost norocoasă.
Articolul a fost publicat iniţial în anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 3, ediţie tiparită. Acesta poate fi comandat de aici: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2021/
Acesta este tipul de dezastre pe care United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) încearcă să le limiteze. Dar, în perioada premergătoare Conferinței Părților, intuiția îmi spune că aceasta este ultima noastră șansă de a stabili angajamente care limitează încălzirea globală fără consecințe semnificative.
„Vara Neagră” a Australiei a provocat moartea a 500 de milioane de animale, o suprafață arsă echivalentă cu aproximativ 75% din suprafața României și un cost economic estimat ca fiind de peste 63 de miliarde de euro (echivalent cu aproximativ 25% din produsul intern brut al României). Lăsând incendiile catastrofice deoparte, principalii leaderi din acest domeniu precum Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) și NASA se tem de agravarea frecvenței și de severitatea valurilor extreme de căldură, de secetele severe, stresul hidric, cicloanele tropicale și alte precipitații extreme, inundații, creșterea nivelului mării, topirea glacială și a calotei, dispariția speciilor de animale, pierderea populației și acidificarea oceanelor. Încălzirea globală are, de asemenea, impact asupra răspândirii bolilor și asupra siguranței alimentelor și apei. Să nu mai menționăm toate costurile economice ale deteriorării infrastructurii, recuperarea fondurilor financiare și adaptarea la noi extreme.
În caz că aceste date nu au fost destul de înspăimântătoare, una din cele mai mari tendințe în climatologie din ultimii ani a fost reevaluarea scenariilor și modelelor din trecut, considerate prea moderate, cu efecte mult subestimate. Ceea ce se desfășoară, de fapt, în prezent este mai rău decât ceea ce s-a prezis.
Bineînțeles, o problemă globală necesită o soluție și un obiectiv global. Omenirea trebuie să limiteze încălzirea la pragul de 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile din perioada preindustrială. Și, în timp ce acest obiectiv acceptat universal este discutat în contextul unor negocieri internaționale dintre națiuni, este de acum aplicat și în cadrul corporațiilor. Este vorba despre Science-Based Targets Initiative.
A explica Science-Based Targets Initiative (SBTs) este surprinzător de simplu și elegant: este o validare externă a unui obiectiv climatic ca fiind (1) calitativ și (2) dovada unui aport real al companiei la aceste obiective.
Din păcate, îndeplinirea obiectivelor bazate pe știință nu este întru totul accesibilă. Este un document metodologic tehnic și intimidant! În plus, pentru multe organizații, nu există nici măcar niște discuții inițiale referitoare la SBTs. Acest fapt este probabil relevant mai ales în cazul României: conceptul e nou, expertiza și cunoștințele sunt limitate. Unde schimbările climatice tind să rămână în urmă din punct de vedere al prioritizării, în comparație cu educația și guvernanța sau reciclarea.
Dar cei mai buni profesioniști din domeniul sustenabilității și-au ațintit privirile asupra viitorului pe termen lung și au un plan pentru poziționarea afacerii, astfel încât să prospere în tot acest timp. Deci, dacă un obiectiv bazat pe știință este la ani distanță de aprobarea board-ului, încă este responsabilitatea profesionistului în sustenabilitate de a pune totul la punct. Astfel încât să poată fi realizat rapid atunci când devine, în mod inevitabil, o prioritate. Acesta este checklist-ul elementar cu care lucrez pentru a-mi pregăti compania pentru SBTs:
• Am o valoare de referință pentru emisii
• Planificarea mea din punct de vedere al leadershipului strategic este făcută pentru următorii 5 ani
• Am o procedură documentată de management pentru inventarul emisiilor de gaz cu efect de seră
• Sunt aliniat la Greenhouse Gas Protocol
• Sunt în măsură să captez 95% din emisiile din domeniile de aplicare 1 și 2, din cadrul companiei mele
• Îmi cunosc categoriile de emisii din domeniul de aplicare 3, care constituie cel puțin 40% din valoarea emisiilor din domeniile de aplicare 1 și 2
• Inventarul meu de emisii este auditat și verificat de către o terță parte.
Marcarea a șapte din șapte itemi din acest checklist elementar duce la următoarea întrebare: am eu sprijinul, resursele și abilitatea de a obține o reducere absolută de cel puțin 2,5% pe an?
Acesta este un plan minimal pentru cele mai simple obiective science-based. Pentru a limita încălzirea globală la sub 2 grade Celsius de acum până în 2100, obiectivul „mult sub 2 grade Celsius” necesită o reducere anuală liniară între 2,5% și 4,2%. Peste 4,2 procente constituie necesarul pentru a limita încălzirea la pragul de 1,5 grade Celsius, opțiunea preferabilă.
Pentru cele mai mult industrii, această metodă a „Reducerii Absolute a Emisiilor” este acceptabilă. Sectoare precum cel energetic, industria fierului și a oțelului, industria aluminiului, a cimentului, a hârtiei și celulozei, clădirile comerciale sau transportul trebuie să folosească o „Abordare de Decarbonizare Sectorială”. Aceste industrii au o amprentă a emisiilor de carbon mult mai ridicată.
Deși România probabil că nu experimentează această amploare a dezastrului climatic care are loc în țara mea de origine, subiectul schimbării climatice nu este mai puțin important.
Este o problemă globală care necesită o soluție globală; toate țările, companiile și indivizii trebuie să aducă un aport. Vă încurajez cu tărie pe fiecare dintre voi, dintr-o perspectivă morală, să vă aduceți contribuția în combaterea schimbărilor climatice.
Faceți-vă datoria prin intermediul rolurilor voastre profesionale de practicanți sau susținători ai sustenabilității, pentru a deschide calea către stabilirea unui Obiectiv Bazat pe Știință în compania voastră. Sunt doar 10 companii în Europa Centrală și de Est și zero în România. Aveți șansa de a fi prima!
Darren Willman sprijină companiile să își consolideze poziția comercială, ajutându-le în același timp să devină mai sustenabile. În prezent, este Global Environment Manager în cadrul Garrett Advancing Motion. Experiența sa include strategii de CSR / sustenabilitate și shared value, guvernanță corporativă, achiziții durabile, productivitatea carbonului / energiei și economie circulară.
Darren este pasionat de dezvoltarea expertizei în materie de sustenabilitate în Australia și România. În România, Darren susține activ Romania CSR Index, Asociaţia pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România – Proiectul VEKTOR și Ambasada Sustenabilității. A publicat articole în presa locală din Australia și România pe subiectul sustenabilitate corporativă, dar și în Wall Street Journal și IMD.
