Ce înseamnă angajamente „climate neutral” și „net zero” și când le pot folosi companiile?
Autor: Maria-Antoanela Ioniță – Sustainability Communications Specialist
Continuăm să explorăm profunzimile comunicării corporative privind sustenabilitatea, cu o analiză a două dintre cele mai criticate, dar totuși des utilizate angajamente: net zero și climate neutral. Dacă vrei să afli mai multe despre cum poți evita să cazi în plasa greenwashing-ului, vezi acest ghid.
Angajementele de neutralitate climatică și net zero sunt asemănătoare; de fapt, unul îl conține pe celălalt. Net zero se referă la rezultatul evitării producerii de emisii de gaze cu efect de seră și apoi eliminării celor care se produc, prin diverse metode. Neutralitatea climatică face câțiva pași înainte și se referă la reducerea tuturor emisiilor de gaze cu efect de seră la zero, eliminând în același timp toate celelalte efecte negative asupra mediului produse de companie.
Ambele obiective sunt ambițioase, aliniate la legea europeană a climei. Statele membre UE au că țintă să obțină o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Cu toate acestea, mișcările recente ale autorităților de reglementare arată că angajamentele precum neutralitate climatică și net zero nu le mai sunt în grații.
În timp ce Comisia Europeană a oficializat ambiția Europei de a fi neutră climatică în cadrul agendei Green Deal, ea a început recent să acorde mai multă atenție comunicărilor privind sustenabilitatea care pot duce la greenwashing. Ca atare, Parlamentul European a votat în favoarea interzicerii comunicării angajamentelor privind neutralitatea climatică în absența unor dovezi substanțiale.
Problematica angajamentelor de neutralitate climatică și net zero
Net zero si neutralitatea climatica au fost acceptate cu entuziasm de companiile care doresc să fie în fruntea acțiunilor de sustenabilitate. Deținerea unor obiective ambițioase de sustenabilitate poate crește încrederea investitorilor, îmbunătății reputația mărcii și loialitatea consumatorilor și demonstra conformitatea cu reglementările.
Problemele incep cu lipsa de răspundere pentru aceste angajamente, care rezultă din lipsa de reglementări și îndrumări la nivelul UE. Am ajuns la punctul în care două treimi din economia globală are ținte net zero. Dar cate organizatii au strategii, planuri și pași intermediari clari? Doar 5%, conform unui studiu. Lăsate neghidate și nesupravegheate, companiile bâjbâie prin întuneric după modalități de a-și semnala angajamentele fără a fi limitate de termene și metode.
Cealaltă problemă care apare din angajamentele legate de emisii, în special, este măsura în care permite companiilor să se bazeze pe compensații. Compensațiile (offsets) sau creditele de carbon sunt instrumente pe care companiile le pot cumpăra pentru a compensa emisiile de carbon pe care le generează.
Însă ce se întâmplă adesea cu compensarea carbonului în practică, așa cum este documentat de jurnaliști și ONG-uri, este foarte diferit de ceea ce este convenit pe hârtie. Păduri care nu au fost niciodată plantate, puieți care nu au fost monitorizați și au murit, programe de conservare care nu au avut loc niciodată și multe alte activități ale căror rezultate nu au fost comunicate. Astfel de practici au erodat treptat încrederea în practicile de compensare. În plus, experții susțin că compensațiile pot distrage atenția companiilor de la reducerea directă a emisiilor de carbon în operațiunile și lanțurile lor de aprovizionare.
Toate acestea au adus schemele de compensare a emisiilor de dioxid de carbon sub o atenție crescândă. Autoritățile de reglementare au votat recent pentru interzicerea afirmațiilor de neutralitate a emisiilor de carbon doar pe baza schemelor de compensare a emisiilor de carbon, fără a reduce emisiile de CO2 generate de companie de-a lungul operațiunilor și a lanțului său de aprovizionare.
În cele din urmă, o problemă importantă provine din modul în care sunt comunicate clienților neutralitatea climatică, net zero și alte angajamente de mediu. După cum am menționat anterior, focusul celor mai recente reglementări al Uniunii Europeane este de reduce greenwashing-ul și a proteja consumatorii. Nu numai că afirmația climate neutral și altele sunt acum interzise fără dovezi detaliate, dar UE cere de asemenea mai multă transparență și claritate în toate comunicările.
Photo credit: Canva.com
