325
| Delegația României, condusă de consilierul de stat László Borbély, a participat și anul acesta la lucrările și evenimentele organizate în marja Forumului Regional pentru Dezvoltare Durabilă UNECE. Prezența activă din ultimii ani a asigurat României statutul de hub regional în promovarea și dezvoltarea capacității de implementare a Agendei ONU pentru Dezvoltare Durabilă 2030. „Suntem împreună la sesiunea din 2022 a Forumului Regional UNECE pentru dezvoltare durabilă pentru a aborda redresarea durabilă și reziliența în urma crizei COVID-19 care a reprezentat, fără îndoială, un regres în multe domenii, inclusiv pentru dezvoltarea durabilă. În fața unei asemenea schimbări de paradigmă, ne-am întărit convingerea că reziliența trebuie să fie esențială în accelerarea procesului de punere în aplicare a Agendei 2030 în regiunea noastră și pentru a reconstrui o societate mai durabilă.”, a declarat László Borbély în debutul intervenției de țară. Mesajele transmise de coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au fost recepționate bine de participanții la Forum, care au aplaudat discursul, fapt ce se întâmplă foarte rar în cazul intervențiilor de țară care se desfășoară sub constrângeri de timp riguroase. În discursul său, László Borbély a făcut referire și la cele mai importante proiecte ale Departamentului pe care îl coordonează. Mesajul integral poate fi văzut aici: https://youtu.be/bWfMSs6QZ2s 👉Doar 26 (aproximativ 15%) dintre cele 169 de ținte ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă sunt, în acest moment, în grafic pentru a fi îndeplinite până în 2030 în regiunea UNECE conform unui raport lansat recent. 64 dintre ele (aproape 40%) necesită creșterea ritmului, iar 9% se distanțează față de țintele propuse inițial. De asemenea, este de remarcat numărul ridicat (38%) de ținte pentru care nu există încă date suficient de concludente. 🗯Ne aflăm într-un scenariu destul de diferit față de adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în 2015. O pandemie izbucnită acum doi ani, care deocamdată a încetinit, și conflictul militar din regiune au inevitabil un efect nefast asupra implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. 🤝Nu avem, însă, altă opțiune decât să intensificăm eforturile. Dezvoltarea durabilă este singura alegere corectă pe care o putem face pentru generațiile viitoare. Raportul complet poate fi studiat aici. România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori Economia circulară reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru tranziția la o societate durabilă. România are un draft de Strategie națională pentru economie circulară ce va trebui finalizat și adoptat până în toamna acestui an. La începutul lunii a avut loc o întâlnire în cadrul căreia a fost prezentat raportul incipient al proiectului prin care vom finaliza strategia de economie circulară și planul de acțiune aferent. Consultanții dau dovadă până acum de profesionalism și avem încredere că ne vom încadra în limitele de timp fără niciun rabat de la calitate. 6 domenii vor fi prioritare pentru strategia de economie circulară în primă fază: • Construcții; • Textile; • Turism; • Bunuri de consum; • Industrie; • Sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului „România Durabilă”, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară. Documentul poate fi deschis aici. La jumătatea lunii aprilie a avut loc conferința Ape pentru Comunități Durabile, care propune o discuție între specialiști și factori de decizie privind importanța apei pentru comunitate. Este analizat modul în care orașul decide cum să își asigure un spațiu atât estetic și funcțional, cât și sustenabil – pentru om și natură. Conferința organizată la Biblioteca Națională a României de Rețeaua Apele Unite ale României în parteneriat cu OAR Național, OAR București și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă urmărește: • să propună o viziune privind rolul arhitectului-urbanist în valorificarea râului pentru oraș; • să includă noțiunea de patrimoniu hidrografic în gândirea și practica de urbanism, inclusiv pe baza examinării unor exemple de bună practică; • să propună autorităților publice locale un ghid de management integrat la risc de inundații și modalități practice de a include soluțiile bazate pe natură în dezvoltarea de proiecte; • să răspundă la întrebarea „Ce facem cu Dâmbovița și salba de lacuri ale Bucureștiului?” La nivelul Departamentului, încă de la început ne-am luat un angajament serios în ocrotirea apelor, proiectele cu Asociația Mila 23 sunt ilustrative în acest sens, și nu numai. Ne dorim să popularizăm apele ca parte a comunității întrucât suntem convinși că oamenii vor fi mult mai atenți și vor aprecia altfel apa și natura dacă le vor integra în activitățile de agrement. Pentru a face și mai mult însă, este nevoie să vâslim toți în aceeași direcție: autorități locale, centrale, ONG-uri, cetățeni. Conferința de astăzi ne-a arătat că avem câteva exemple bune în țară de soluții de integrare a râului în țesutul orașului pe care trebuie să le multiplicăm. |
