Un important politician etnic maghiar, László Borbély a deținut diferite funcții de rang înalt în Parlamentul României și Guvernul României în domeniile Afaceri Internaționale, Mediu și Dezvoltare Durabilă, Dezvoltare Regională și Infrastructură. În prezent, coordonează elaborarea mecanismului de monitorizare pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.
1.Din punct de vedere al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, care sunt domeniile în care România are rezultate foarte bune? Dar domeniile unde mai avem mult de recuperat?
În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa cititorilor dumneavoastră. La începutul lunii iulie, renumitul economist Jeffrey Sachs a publicat un raport anual de progres, privind stadiul implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în 166 de țări. În comparație cu anul trecut, România a urcat patru locuri în clasament până pe poziția 38, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Printre Obiectivele la care stăm foarte bine, conform acestui raport, se numără ODD-15 „Viață terestră” și ODD-1 „Fără sărăcie”.
Sigur, avem de recuperat în ceea ce privește reducerea inegalităților, dar și viața acvatică. De asemenea, dacă ne uităm la indicatorii Eurostat, ne poziționăm bine și atunci când vine vorba despre ODD-7, „Energie curată și la prețuri accesibile”.
Toate aceste analize și raportări au un punct comun: am reușit, în ultimii ani, să facem progrese importante, însă este nevoie de perseverență și implicare pentru a îndeplini toate țintele până în 2030. Eforturile noastre sunt puternic motivate, deoarece nu vorbim doar de simple cifre, ci de îmbunătățirea calității vieții pentru cetățeni.
2.Modul în care gestionăm dezvoltarea orașelor trebuie să aibă la bază principiile sustenabilității. Care sunt oportunitățile pentru o dezvoltare urbană inteligentă și durabilă?
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, 68% din populația globală va trăi în orașe până în 2050.
În timp ce orașele dețin cea mai mare parte a bogăției lumii, ele produc 70% din emisiile de CO2 și consumă două treimi din energia din întreaga lume. În acest context, este clar că avem nevoie ca dezvoltarea comunităților urbane să aibă la bază principiile dezvoltării durabile. Este tot mai vizibil în spațiul public conceptul de smart city. Eu cred că un oraș smart este, obligatoriu, și durabil.
Folosirea tehnologiei informației și a comunicațiilor, a datelor colectate de la echipamentele utilizate în furnizarea serviciilor, proiectarea inteligentă a dezvoltării localităților, toate acestea sub coordonarea unei administrații „inteligente/smart”, ating sinergia necesară pentru a îmbunătăți calitatea vieții, eficiența operațiunilor și serviciilor urbane, precum și competitivitatea, asigurând nevoile generațiilor prezente și viitoare în ceea ce privește aspectele economice, sociale și de mediu.
Oraşele trebuie să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. Singura modalitate de a dezvolta comunități urbane inteligente este să implicăm cetățenii și să valorificăm la maxim potențialul fiecăruia, indiferent de domeniul în care activează.
Totuși, vreau să vă spun că,atunci când vorbim de dezvoltare durabilă, nu putem neglija comunitățile rurale şi trebuie să asigurăm cetățenilor condiţii pentru o viaţă demnă, indiferent de mediul de rezidență pe care îl aleg.
3.Prioritățile Comisiei Europene, ale Parlamentului European și ale Consiliului European converg spre stimularea economiei verzi. Cum se pregătește România în acest sens și ce proiecte importante au fost în ultimul an?
Majoritatea statelor membre UE s-a poziționat în favoarea unei reconstrucții socio-economice verzi – „green recovery”. Guvernul României s-a alăturat acestui demers și a adoptat inclusiv un memorandum pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul de Tranziţie Justă. În opinia mea, într-un moment dificil precum criza generată de noul coronavirus, apar mereu și noi oportunități.
De asemenea, la nivel european vor fi disponibile finanțări prin Just Transition Fund, dar și prin Banca Europeană de Investiții, care își propune să devină o „bancă verde”. Avem ocazia acum să accelerăm tranziția către dezvoltarea durabilă, iar reconfigurarea modelului economic reprezintă una dintre cele mai importante direcții de acțiune.
La nivel instituțional, putem face acest lucru prin asigurarea unor instrumente care să stimuleze implicarea antreprenorilor în afaceri sustenabile. În propunerea Guvernului privind structura programelor operaționale aferente noului exercițiu financiar european 2021-2027 este inclus un program pentru dezvoltare durabilă, prin intermediul căruia vor fi finanțate proiecte în acest domeniu.
De asemenea, planul de relansare economică propus de Guvern prevede sprijinirea unor investiții inovatoare. Mă aștept ca o parte dintre ele să se orienteze către economia verde, întrucât există multe oportunități antreprenoriale neexploatate încă.
4.În decembrie 2019, ați organizat conferința de lansare a proiectului „România Durabilă”. S-a discutat în cadrul conferinței despre un mecanism de monitorizare a implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 și o bază de date statistice coerentă. Ne puteți da mai multe detalii despre acest mecanism?
Elaborarea mecanismului de monitorizare pentru implementarea Strategiei reprezintă unul dintre punctele forte ale proiectului „România Durabilă”. Doar dacă vom avea o raportare constantă și unitară a datelor vom ști unde trebuie să acționăm pentru a îmbunătăți implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. În acest moment, pot spune că ne aflăm într-un stadiu avansat în această privință. Partenerii noștri de la Institutul Național pentru Statistică au finalizat un prim draft al setului de indicatori naționali.
În paralel, o echipă de experți IT lucrează la platforma online, unde se vor încărca toate datele existente, care vor fi actualizate automat, ceea ce va crește semnificativ gradul de transparență și va aduce un plus în elaborarea politicilor publice.
O provocare pentru noi este să dezghețăm unele canale de comunicare interinstituționale, care îngreunează raportarea datelor la nivel național. Sunt încrezător că Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are capacitatea de a face acest lucru, având în vedere că au fost multe situații în care am reușit să ne îndeplinim cu succes rolul de catalizator.
5.Se vorbește tot mai mult despre tranziția către neutralitatea climatică în Uniunea Europeană. Ce pași trebuie să facă România astăzi pentru a atinge acest obiectiv până în 2050?
Pandemia de coronavirus nu a încetinit ambițiile Comisiei Europene privind decarbonificarea, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv, întrucât este un semnal că lupta împotriva schimbărilor climatice nu a trecut în plan secund.
Pactul Ecologic European este documentul care va sta la baza majorității politicilor publice europene din următoarele decenii. Deși ponderea energiei regenerabile din România este peste media europeană, sistemul energetic încă se bazează pe combustibilii fosili. Atingerea țintelor climatice este, prin urmare, o provocare națională, mai ales că trebuie să ne păstrăm și gradul ridicat de independență energetică. De asemenea, decarbonificarea va avea și un impact social destul de important.
Partea pozitivă a acestei transformări este că vom avea acces și la fonduri consistente. Trebuie să ne pregătim la nivel național, astfel încât să fructificăm toate oportunitățile din domeniul energetic. Cred că unul dintre pașii care trebuie făcuți cât mai urgent este finalizarea și adoptarea Strategiei integrate energie – schimbări climatice. De asemenea, va trebui să încurajăm inovația și să creștem, astfel, valorificarea resurselor regenerabile și prietenoase cu mediul. Un exemplu poate fi hidrogenul, care are potențialul de a fi unul dintre cei mai importanți aliați în tranziția către neutralitate climatică.
La nivelul Guvernului s-a înființat prin memordanum RO-HYDROHUB, pol de cercetare-dezvoltare-inovare în valorificarea hidrogenului. Totodată, în cadrul unei conferințe organizate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, am reușit să aducem la aceeași masă, pentru prima dată, reprezentanți cheie din toate sectoarele vizate de acest domeniu. Am mai spus-o și o repet: fără dialog constructiv, comunicare continuă și cooperare între toți factorii de decizie și de interes, nu vom reuși să ne îndeplinim obiectivele. Împreună trebuie să identificăm persoanele competente și să stimulăm inovația. Numai așa, tranziția către neutralitate climatică va fi un succes.
6.Referitor la dezvoltarea regiunii Mării Negre, alături de dezvoltarea durabilă, unul dintre conceptele centrale este „economia albastră”. Ne puteți explica în detaliu acest concept?
Economia albastră joacă un rol central în atenuarea presiunilor multiple exercitate asupra resurselor naturale ale Uniunii Europene, precum și în combaterea schimbărilor climatice. Rolul oceanelor în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea este recunoscut din ce în ce mai mult. Acest sector are o cifră de afaceri de 566 de miliarde EURO și generează locuri de muncă pentru 5 milioane de cetățeni. Accesul României la Marea Neagră reprezintă o oportunitate pe care, deocamdată, nu o folosim la potențialul maxim.
Economia albastră aduce în România 0,4% valoare adăugată brută, iar 0,35% din totalul angajaților lucrează în acest sector. Cifrele sunt mici, dacă le comparăm cu cele din Bulgaria, spre exemplu, unde înregistrează 2% valoare adăugată brută și 3,4% din totalul angajaților. Prin activitatea Departamentului, încercăm să creștem gradul de conștientizare privind importanța economiei albastre, motiv pentru care am organizat o serie de evenimente cu reprezentanți din aproape toate statele din regiunea Mării Negre.
7.Promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă este foarte importantă, pentru a ne asigura că le vom atinge. Cum putem noi, cei din sistemul privat, să venim în sprijinul dumneavoastră în acest sens?
Unul dintre principiile de la care pleacă Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 este că vom putea realiza tranziția către o societate durabilă doar dacă reușim să formăm o masă critică la nivelul cetățenilor, care să susțină și să implementeze aceste principii. Acesta este și motivul pentru care depunem eforturi susținute pentru a menține o legătură strânsă cu toate segmentele sociale: mediul academic, universitar, institutele de cercetare, societatea civilă, dar și cu mediul de business.
Este foarte bine că avem un cadru legal prin care anumite companii depun anual rapoarte privind responsabilitatea socială corporativă. Cred, însă, că acesta trebuie îmbunătățit.
Vom dezvolta un Cod Român al Sustenabilității după modelul german, care să stimuleze implicarea mediului privat în zona de dezvoltare durabilă. Dacă fiecare entitate se îngrijește ca impactul asupra mediului și asupra societății să fie unul benefic, tranziția către o societate durabilă va fi mai facilă.
Eu cred că adoptarea principiilor celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă de către companiile private nu trebuie privită ca un cost, ci ca o oportunitate de dezvoltare organizațională, apropiere față de consumatori și de îmbunătățire a relației angajat-angajator. Așa cum am mai spus, suntem deschiși permanent la colaborare și ne dorim ca întreg mediul de business să ne fie partener în drumul nostru către o societate durabilă.
Interviul a fost publicat initial in anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 2, editia tiparita. Acesta poate fi comandat de aici: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2020/
