1. Proiectul Toboro, inițial o platformă dedicată împrumutului de obiecte între persoane fizice, a fost desemnat în noiembrie 2021 câștigător în cadrul incubatorului internațional Future Makers, organizat de Social Innovation Solutions. Cum ați ajuns azi la soluții pentru companii, de valorizare a deșeurilor electronice (e-waste)?
Așa este, Toboro a luat naștere în București, România, chiar în 2021, odată cu participarea în programul Future Makers. Întreaga experiență a fondatorilor în acest proiect a fost oarecum atipică. La mai puțin de un an de zile, am decis să lansăm aplicația mobilă direct în Franța, odată cu mutarea unei părți din echipă acolo. De aici a început o nouă etapă de învățare și dezvoltare prin trial and error, așa cum este specific pentru foarte multe startup-uri. Pentru proiectul nostru, provocările au fost cu atât mai mari, cu cât am ales să activăm pe o piață unde nu avusesem experiențe anterioare.
Tot acest proces ne-a ajutat să înțelegem mai bine problema pe care încercam să o rezolvăm, precum și nevoile clienților noștri. Așa am ajuns să facem un pivot de la un model de business C2C către unul B2B și să adresăm aceeași provocare – a supraconsumului care generează cantități uriașe de deșeuri – organizațiilor.
2. De ce ați ales Franța pentru dezvoltarea Toboro?
Franța este recunoscută ca un lider mondial, nu doar european, îninițiativele legate de sustenabilitate, iar noi dezvoltăm un startup în domeniul GreenTech.
În ultimul an, am realizat cât de important este să fii prezent într-un ecosistem în care oamenii sunt familiarizați cu problemele pe care încerci să le adresezi și care conștientizează impactul schimbărilor climatice asupra economiei. Această temă este prezentă aici în mediul academic, în spațiul public, în ecosistemul de startup-uri, dar și la nivel politic, ceea ce se reflectă în programele dedicate, oferind resurse celor care doresc să inoveze în acest domeniu.
În plus, Franța este un hub important pentru antreprenori și se remarcă prin diversitate și o comunitate internațională importantă care a ales să își dezvolte aici, mai ales în Paris, produsele și serviciile. Există susținere atât din sectorul privat, cât și din cel public (La French Tech, BPI France), ceea ce face din Franța un loc atrăgător pentru startup-uri.
Deși ne-am fi dorit ca România să fie țara în care să ne lansăm, chiar dacă nu am făcut-o, sperăm să vedem că este pregătită să susțină mai mult antreprenorii. Însă dincolo de asta, personal, cred că astăzi, mai mult ca oricând, poți să îți lansezi o afacere din orice colț al lumii. Ceea ce caracterizează un antreprenor este determinarea și capacitatea de a găsi soluții, indiferent de provocări sau mediul din care provine. Putem observa, chiar și în România, din ce în ce mai mulți antreprenori care reușesc să aibă un impact major, inclusiv la nivel internațional.
3. Spre deosebire de programele guvernamentale și recomandările organizațiilor de mediu, prin Toboro oferiți companiilor care se implică în valorizarea deșeurilor electronice un feedback imediat al acțiunilor lor, prin statistici și date despre reducerea emisiilor de carbon, cantitatea de materii prime salvată sau valoarea financiară a acțiunilor lor, cum este în cazul donațiilor. Cât de mult contează aceste date la motivarea managerilor organizațiilor, pentru a se implica în acțiuni de sustenabilitate?
Datele sunt extrem de importante în susținerea acțiunilor pe care companiile le întreprind, iar din numeroasele discuții pe care le-am avut cu reprezentanții organizațiilor, am observat că ele reprezintă, de asemenea, o mare provocare. Pe de o parte, această nevoie se accentuează odată cu apropierea termenului la care va intra în vigoare noua directivă europeană privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD). Pe de altă parte, presiunea în creștere vine și din partea consumatorilor sau a investitorilor. Conform celui mai recent studiu al PwC, 94% dintre investitori consideră că rapoartele de sustenabilitate corporative conțin afirmații care nu sunt susținute de date precise. De asemenea, crește interesul lor cu privire la impactul companiilor asupra mediului și societății, cu 15% mai mult față de anul anterior.
Nu în ultimul rând, lipsa datelor face dificilă, dacă nu imposibilă, capacitatea companiilor de a măsura impactul acțiunilor lor și al proiectelor de sustenabilitate, cu impact inclusiv în business (atragerea de talente, de investiții etc.), nu doar la nivel de imagine.
Identificând toate aceste probleme, am dezvoltat împreună cu unul dintre absolvenții de doctorat în matematică de la MIT, propriul nostru algoritm de calcul, care permite o precizie crescută față de estimările pe care le putem găsi în piață. Pentru asta, am construit propria noastră bază de date, care integrează informațiile despre emisiile generate de fiecare produs în parte, de la diferite branduri, din etapa de producție până la comercializare. Completăm acest calcul cu datele colectate de la companii, despre durata și modul de utilizare în ciclul de viață al produsului în cadrul organizației.
4. Ce rezultate ați înregistrat în cele câteva luni de la lansarea platformei? Ne puteți da câteva nume de companii și impactul acțiunilor lor asupra mediului?
Noi am început să construim produsul nostru bazându-ne pe feedback-ul primit de la organizațiile cu care am avut interviuri încă dinainte de a defini soluția finală. Acest lucru ne-a permis să colectăm insight-uri utile despre problemele și nevoile lor. Totuși, nu ne-am limitat doar la companii. Problema deșeurilor electronice nu poate fi rezolvată fără o abordare holistică. Fiecare dintre părțile implicate în ciclul de viață al unui produs poartă o parte din responsabilitate.
Am identificat că, în etapa de manufactură și distribuție, producătorii nu oferă încă suficientă transparență cu privire la datele care arată amprenta de carbon a unui produs.
Noi avem nevoie de aceste date pentru a putea efectua calcule precise și a genera rezultate exacte, utile în rapoartele de sustenabilitate. Continuând, bazele de date existente (exemplu: ADEME) oferă o serie de informații utile, însă chiar și aici, o parte dintre acestea sunt estimări. Operăm în continuare cu multe date aproximative și credem că este și rolul legislației să impună mai multă transparență și rigurozitate în transmiterea datelor.
Am extins studiul nostru și în zona ONG-urilor sau a partenerilor (exemplu: reciclatori), dar și a furnizorilor, reușind astfel să punem bazele a ceea ce ne dorim să fie un ecosistem al managementului deșeurilor electronice. În acest ecosistem integrăm momentan actori din mediul corporativ, non-profit și de stat – care sunt, de regulă, partenerii ce preiau echipamentele electronice pentru extinderea duratei de viață a acestora. Avem în acest moment un program pilot – concentrat în special pe donațiile de laptopuri – în care participă companii din industrii precum retail și banking, atât din Franța, cât și din România.
În medie, o organizație care alege să doneze 100 de laptopuri în loc să le trimită la gunoi își poate reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 7.800 kg în anul donației, iar calculul se poate extinde și către materiile prime, consumul de apă sau valoarea financiară a donațiilor cu impact în comunitate.
Pentru cei interesați de un calcul personalizat, îi invităm pe www.toboro.io, unde pot solicita un astfel de raport.
5. Ați abordat în activitatea dvs. și cealaltă latură a sustenabilității, responsabilitatea socială, mai exact diversitate și incluziune (D&I). Cum este primit de către companii proiectul Accessi+, prin care oferiți audit și soluții pentru îmbunătățirea accesibilității conținutului site-urilor pentru persoane fizice cu dizabilități?
Accesibilitatea web permite tuturor persoanelor, nu doar celor cu dizabilități, să navigheze și să interacționeze cu internetul. Odată cu pandemia și creșterea timpului petrecut în mediul online, aceasta a devenit și mai importantă. Din fericire, există un cadru legislativ care prevede dreptul tuturor la acces egal la tehnologiile informației și comunicațiilor, ceea ce putem traduce simplu în accesul la conținutul de pe internet.
Aceste directive, așa cum știm, se traduc diferit de la o țară la alta. În Franța, de exemplu, avem deja o metodologie de aplicare pentru norma europeană EN301 549, de care instituțiile publice, organismele de drept public și companiile cu o cifră de afaceri de peste 250 milioane de euro sunt obligate să țină cont. Există, de asemenea, o normă și în România.
Cu toate acestea, ceea ce motivează organizațiile să își facă site-urile web sau aplicațiile mobile accesibile nu sunt doar amenzile pentru neconformitate, ci și oportunitățile pe care le pierd prin lipsa accesibilității: accesul la o bază de clienți mai mare, impactul pozitiv în strategia de CSR, în special în cadrul pilonului de Diversitate și Incluziune, și chiar la nivel de imagine, arătând grijă și empatie față de o categorie a populației dezavantajată atunci cand vine vorba de navigarea pe internet.
6. Vă pregătiți intrarea pe piața din România. Care sunt așteptările în legătură cu dezvoltarea celor două proiecte în mediul de afaceri autohton? Ce obstacole credeți că veți întâmpina?
Suntem antreprenori, așadar alegem să avem o abordare optimistă. Credem că este foarte important ca România să țină pasul cu evoluția globală și să se alinieze la standardele internaționale. Chiar dacă în anumite sectoare progresul este mai lent aici decât în alte regiuni ale lumii, observăm o deschidere considerabilă din partea unor organizații către inovație, incluziune și teme legate de sustenabilitate. Businessurile noastre se bazează pe un cadru legislativ european și internațional, iar asta ne ajută în special în discuțiile cu organizațiile care fac parte din structuri complexe, internaționale, unde sustenabilitatea este deja integrată în strategia de business.
La nivel local, observăm deja un număr în creștere al companiilor care fac rapoarte de sustenabilitate în mod voluntar, dar și al celor care se implică în acțiuni cu impact pozitiv asupra mediului și societății. Pentru noi este un indicator că lucrurile merg într-o direcție pozitivă.
7. Cum vedeți rolul tehnologiei în promovarea sustenabilității?
Cred că tehnologia este un catalizator important în promovarea sustenabilității și ne pune la dispoziție instrumente care fac posibilă măsurarea, analiza și îmbunătățirea impactul nostru asupra mediului. Ar trebui, așadar, să facem tranziția către o etapă în care acuratețea datelor, prin trasabilitate si transparentă, să devină realitate. De exemplu, soluțiile de inteligență artificială și analiză de date ne permit să evaluăm cu mai multă precizie emisiile de carbon și să identificăm zonele unde putem reduce consumul de resurse.
La fel de important este și faptul că astăzi, mai mult ca oricând, tehnologia joacă un rol vital în creșterea conștientizării și implicării publicului. Platformele online și rețelele sociale ne permit să diseminăm informații despre practicile sustenabile și să creăm o comunitate globală unită în jurul valorilor de sustenabilitate, însă în egală măsură, atunci când ne referim la platformele online, rămâne pericolul greenwashing-ului.
Sunt convinsă că tehnologia va fi mai mult decât un facilitator și că ne va permite să abordăm provocările climatice actuale în moduri mai inteligente și mai eficiente.