Interviul a fost publicat în Sustainability Index Magazine 2023.
Ca parte a strategiei sale pentru dezvoltare durabilă până în 2030, condusă de un departament dedicat din cadrul guvernului, România a lansat recent unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale sale de până acum: un Cod național pentru sustenabilitate. Codul și ghidul său de utilizare pentru întreprinderile din România au fost finalizate de curând și vor fi urmate de un cadru de raportare, aflat în prezent în faza de testare. Împreună, cele două componente vor oferi companiilor un instrument de raportare unificată și transparentă. László Borbély, consilier de stat, și Gabriela Ciulacu Bițan, consilier superior al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, explică de ce a fost necesar Codul de Sustenabilitate și cum va sprijini acesta mediul de afaceri din România.
1. Codul Român al Sustenabilității reprezintă unul dintre cele mai importante și ambițioase proiecte pe care le implementează Departamentul de Dezvoltare Durabilă în momentul de față. În ce fel oferă Codul suport companiilor din România?
László Borbély: După cum e deja destul de cunoscut în mediul de business, raportarea non-financiară este de câțiva ani o obligație pentru companiile cu peste 500 de angajați. Noile directive europene fac din raportarea de sustenabilitate o sarcină și mai complexă care treptat se va adresa unui număr tot mai mare de entități. Pe lângă puținele companii care fac în acest moment rapoarte de sustenabilitate serioase, foarte multe nu acordă suficientă importanță subiectului. De altfel, nici nu putem ști concret care este situația întrucât în acest moment declarațiile non-financiare care se depun nu sunt transparente. Noi avem datoria de a stimula mediul de business să se adapteze noilor realități și să nu rămână cu nimic mai prejos față de ce se întâmplă în Occident pe zona de raportare de sustenabilitate. De aceea, am creat Codul Român al Sustenabilității și platforma de raportare care este gratuită, atât pentru entitățile care au obligația de a depune declarații nefinanciare/rapoarte de sustenabilitate, cât și pentru cele care doresc să raporteze în mod voluntar. Pe lângă faptul că instrumentul pe care l-am dezvoltat asigură o raportare unitară și transparentă, oferă exemple pentru îndrumarea utilizatorilor cu privire la modul de respectare a obligației de raportare.
2. Următoarea perioadă, până în 2026, este marcată de multe cerințe noi la nivelul de Uniunii Europene privind raportarea sustenabilității. Ce acțiuni derulează DDD în 2023 pentru a fi alături de mediul de business în implementarea acestor schimbări?
László Borbély: În primul rând, întregul demers pe care l-am pornit trebuie văzut și în contextul noilor reglementări de la nivelul Uniunii Europene. În procesul de realizare a Codului Român al Sustenabilității am ținut cont de toate elementele relevante ale noii directive, astfel încât prin instrumentul pe care l-am creat să venim în întâmpinarea nevoii mediului de business de a se adapta la noile cerințe. Pe lângă rezultatul final al procesului de consultare, a fost de asemenea foarte important și că am reușit să impulsionăm discuțiile pe acest subiect și să popularizăm raportarea de sustenabilitate către publicul țintă. De asemenea, suntem implicați prin rețeaua noastră interinstituțională în transpunerea noii directive CSRD, ceea ce ne permite să menținem deschisă interacțiunea dintre mediul de business, ONG-uri și instituții publice astfel încât implementarea să se facă cât mai lin cu putință.
3. În iunie 2022 ați prezentat stadiul elaborării Codului Român al Sustenabilității în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Victoria. Ce acțiuni ați mai întreprins între timp privind acest proiect?
Gabriela Ciulacu Bițan: Cel mai important rezultat pe care l-am obținut între timp este chiar finalizarea Codului Român al Sustenabilității și a Ghidului pentru utilizarea acestuia. Cele două documente pot fi descărcate de pe site-ul finalizat tot în această perioadă www.codsustenabilitate.gov.ro. Ne apropiem și de finalul lucrărilor la platforma de raportare, în sensul în care aceasta se află în etapa de testare. Întrucât implementarea Codului necesită engagement din partea mediului de business am avut la finalul anului trecut și o campanie de promovare sub sloganul: „Alege calea responsabilității, folosește Codul Român al Sustenabilității!”, desfășurată pe rețele sociale (YouTube, LinkedIn, Google Display Newtork, newslettere) astfel încât mesajul nostru să ajungă la cât mai multe entități. Am reușit să promovăm Codul Sustenabilității și la nivel local, prin intermediul celor 8 dezbateri regionale realizate în cadrul proiectului România Durabilă. Recent au avut loc și sesiunile de formare pentru folosirea Codului la care au participat 116 reprezentanți, în special din mediul de business. Pe termen scurt ne propunem să finalizăm cadrul legal pentru operaționalizarea efectivă a Codului, iar pe termen mediu și lung vom continua cu acțiunile de promovare și cu acordarea de sprijin pentru mediul de business.
4. În ce fel va fi Codul un sprijin pentru analiza performanței sustenabilității unei companii şi pentru benchmarking cu alte companii din industrie?
Gabriela Ciulacu Bițan: Furnizarea unui instrument de benchmarking a fost și unul dintre scopurile cu care am pornit la drum în demersul de a realiza Codul Român al Sustenabilității. Un mare plus pe care îl aduce Codul și platforma este faptul că raportarea va fi transparentă și unitară. Rapoartele tuturor companiilor vor avea aceleași capitole și aceiași indicatori de performanță. Platforma permite căutarea în funcție de mai multe filtre, dintre care: tip companie, număr angajați, domeniu de activitate, și cel mai important, căutare și comparare în funcție de fiecare criteriu sau indicator de performanță. În viitor, când companiile vor avea mai multe rapoarte și serii de date pe mai mulți ani, vom implementa posibilitatea de a compara rezultatele pentru un anumit criteriu/indicator din fiecare an.
