Oana Filip are 12+ ani de experiență în community building în industriile creative. A început când puțini știau ce înseamnă asta și continuă și astăzi, când companiile, ONG-urile, grupurile de suport și brandurile folosesc obsesiv cuvântul comunitate. Din bune intenții, dar și din șubrede înțelegeri, a ajuns să însemne tot și nimic în același timp. Ca să aducă mai multă claritate și să îi ajute pe cei care fac munca asta în tranșee, asta a scos în lume Lipici în comunitate, un newsletter educativ despre community building.
În acest interviu exclusiv pentru Community Index Magazine, Oana Filip ne dezvăluie cum a transformat experiențele personale în piloni ai construirii de comunități autentice și povestește despre rolul esențial al comunităților într-o lume tot mai fragmentată și despre ce înseamnă, cu adevărat, să ai o viziune de lungă durată.
1.Acum trei ani ai lansat „Lipici în Comunitate”, singurul newsletter de community building din România, iar de peste 10 ani contribui la construirea comunităților în industriile creative. După toți acești ani de implicare în community building, care ar fi propria ta definiție a comunității? Ce este, dar și ce nu este o comunitate?
Evit să fiu excesiv de metodică și protocolară pentru că nu ăsta e scopul pentru care am ales să fac community building. Țin mult la proprietatea termenilor și la un fel de a face lucrurile, însă, în vremurile pe care le trăim, definite de divizare și însingurare, simt că avem nevoie, poate mai mult ca niciodată, să fim împreună.
Chiar dacă nu e o formă by the book de comunitate, simplul fapt de a ne aduna, de a ne asculta și de construi un viitor mai bun este mai important decât să urmărim o strategie de comunitate executată perfect.
De dragul exercițiului, aș spune că definiția mea astăzi e nuanțată și influențată profund de realitatea din tranșee — o comunitate este o formă de co-creare a unor oameni cu valori și interese comune, cu o identitate împărtășită, dornici să schimbe o bucățică de lume în (mai) bine.

2.Una dintre edițiile newsletterului tău are un titlu intrigant: ‘Comunitatea începe de la o nevoie egoistă’. Cum consideri că influențează această perspectivă modul în care construiești și susții comunitățile din care faci parte?
Când am scris ediția respectivă nu m-am gândit că va stârni atât de multe reacții. Nu am ales titlul ca să fie clickbait, ci ca să setez o așteptare din capul locului. E un adevăr pe care l-am trăit pe propria piele în cadrul comunităților pe care le-am construit — cel mai grăitor exemplu e Creativ înainte de cafea — din care fac parte ca membru sau la care contribui cu pălăria de consultant.
Trebuie să te macine ceva și să vrei să găsești o rezolvare la o problemă care îți modelează o parte din viață ca să aibă sens să construiești o comunitate. Dacă nu vine din tine, nu o să ai nici combustibil să faci munca asta, de multe ori foarte consumatoare la nivel de energie și bandă emoțională. Mai mult, dacă alegi strategic să inițiezi o comunitate pentru că vezi o nevoie în piață, dar tu nu o resimți pe propria piele, se simte în tot ce croșetezi în jurul membrilor. Pur și simplu nu e sustenabil. E doar o chestiune de timp până când piesele încep să pice ca la domino.

3.Ai ales să devii community builder într-o vreme când mai nimeni în jurul tău nu știa ce înseamnă asta. Care sunt cele mai valoroase lecții despre community building pe care le-ai învățat în toți acești ani de lucru în și cu comunități?
Acum pot să spun că am ales pentru că mă uit în urmă, la cei peste 12+ ani de când fac jocul ăsta de glezne, dar atunci nu știam că aleg ceva. Pur și simplu făceam asta, era felul meu de a găsi răspunsuri la anumite dileme și de a trăi o formă de apartenență care îmi lipsea. Toate astea s-au suprapus pe o parte dintre valorile mele, cum ar fi generozitatea și contribuția, iar asta mi-a dat energie și apetit să continui și astăzi, când fac munca asta cu și mai mult drag.
Nu știu dacă le-aș numi lecții per se, mai ales că ce consideram a fi o mare pildă acum 5 ani, astăzi s-ar putea să fie aproape irelevant. În schimb, cred că am niște perspective mai profunde și, poate, mai puțin convenționale, tocmai pentru că sunt mulți ani de când sunt în arena asta.
Avem nevoie de comunități nu ca să facem show-off sau să câștigăm capital de imagine, ci pentru că putem supraviețui doar în triburi. Nu ai cum să construiești o comunitate pe Facebook sau Instagram, oricât ar încerca influencerii să te convingă. Aceste canale de comunicare nu sunt, by design, făcute pentru așa ceva. Încurajează o relație de tip one-to-many, nu many-to-many (cum, de altfel, e necesar într-o comunitate.
Există multe comunități de care nu știe nimeni și care funcționează excelent (poate chiar mai bine?) fără promovare sau prezență digitală. Cum e un grup de femei de 45-50+ care au un book club atipic, în care negociază ce carte să citească și o dezbat la restaurant, unde discută și despre viață, în toată complexitatea ei.
În final, poate cel mai relevant insight este extrem de evident, dar prea des ignorat: munca în comunitate necesită o investiție de timp, energie și resurse pe termen lung pentru că nimic nu poate fi grăbit când vine vorba de oameni și relațiile dintre ei. Nici încrederea, nici apartenența, nici camaraderia, nici colaborarea.
4.Consideri că publicul din România este deschis către community building, sau mai bine zis, către relationship building? Care sunt cele mai bune practici pe care un business mic le poate adopta pentru a crește o comunitate?
Mă simt mai puțin singură, fără doar și poate. Au fost ani în care mă vedeam mai degrabă ca un outsider, cineva care nu are prea mulți parteneri de dialog cu care să discute despre importanța comunităților.
Acum, nu doar că a crescut semnificativ numărul conversațiilor de acest fel, dar există mulți oameni care construiesc comunități în tot felul de verticale creative și non-creative deopotrivă, cursuri și programe care antrenează abilități în direcția asta, resurse care contribuie la educația și maturizarea breslei.
Depinde de profilul businessului și de motivația de a crește o comunitate în jurul lui. Nu e întotdeauna necesar, cum nu e întotdeauna eficient. Dar aș zice că dacă ești în acest scenariu specific, cel mai deștept lucru pe care poți să îl faci este relationship-building.
Stai de vorbă cu clienții tăi, dar nu te opri la ei. Vorbește cu angajații, furnizorii, cu alți antreprenori care sunt într-o poziție similară și construiește relații transparente și oneste. De acolo îți vor veni cele mai bune idei, inclusiv vei afla dacă o comunitate poate fi locomotiva businessului tău sau nu.
Descoperă mai multe despre ‘Lipici în comunitate’, newsletterul Oanei Filip, aici: https://oanafilip.substack.com/
Interviu acordat în exclusivitate pentru anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 6. Acesta poate fi vizualizat aici în varianta digitală: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2024/