Fundațiile comunitare se nasc din generozitatea și din dorința locuitorilor unui oraș de a aduce schimbarea pozitivă în comunitățile în care trăiesc. Prin activitățile și proiectele pe care le sprijină, fundațiile dezvoltă spiritul filantropic, susțin inițiative locale curajoase și susțin eroii și asociațiile care știu cum ar trebui să arate viitorul comunităților.
Am discutat cu Alina Kasprovschi, fondator și director executiv, Fundația Comunitară București, o adevărată forță în a pune în mișcare proiecte, în a aduce oameni împreună, spre beneficiul bucureștenilor.
Interviul a fost publicat în Noiembrie 2022, în anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 4, ediţie tipărită. Publicația poate fi accesată aici: https://communityindex.ro/flip-book-2022/
1. Ai plecat din mediul corporatist pentru a te implica în comunitate și, astfel, ai devenit membru fondator al Fundației Comunitare București. Poți să ne povestești mai mult despre proces și motivația din spate?
Era în 2009-2010, ascultasem discursul inaugural al lui Obama ca președinte SUA și credeam în Yes, we can!, ca un mesaj că omenirea devine mai înțeleaptă. Lucram în marketing și comunicare la o companie americană mare. Aveam o echipă grozavă, un șef care continuă să mă inspire, multă libertate de decizii, călătoream peste tot în lume unde erau comunități de români. Și cu toate astea, nu simțeam că îmi folosesc potențialul la maxim.
Așa că, într-o vacanță lungă, am chestionat scopul meu în viață. Mi-am adus aminte ce mult îmi place să fac bine și să contribui la calitatea vieții oamenilor. Și mi-am dat seama că aș putea folosi calitățile mele de conector ca să pun împreună oameni care au resurse, cu proiecte care au nevoie de ele. Cumva, fără să știu ce este o fundație comunitară, am desenat chiar principiile ei de funcționare.
Un an mai târziu, în concediu prenatal, am întâlnit oportunitatea profesională a vieții mele. Asociația pentru Relații Comunitare deținea resursele și know-how-ul să sprijine înființarea de fundații comunitare în țară. Tot nu știam ce e o fundație comunitară și am avut la dispoziție doar o zi ca să construiesc un prim plan. Dar, în ziua când ieșeam cu fiul meu din maternitate, aveam și confirmarea faptului că am fost primiți în programul de fundații comunitare, să lansăm una la București.
Au trecut de atunci 12 ani și motivația mea este în continuare una umanistă și de încredere în importanța comunității în calitatea vieții noastre.
2. Care sunt proiectele principale desfășurate de Fundația Comunitară București și cele mai importante realizări din ultimul an? Dar provocări?
Am organizat Swimathon – evenimentul de strângere de fonduri prin înot. Odată cu aniversarea de 10 ani, am depășit și 1 milion de euro strânși prin eveniment, de la zeci de mii de oameni.
Ne-am concentrat în acest an pe domenii din comunitate care ne interesează cu precădere: mediul, educația, riscul seismic și apartenența. Am lansat Platforma de Mediu pentru București, un loc de întâlnire al tuturor celor care au un interes, sau o responsabilitate, pentru mediu în București. Platforma se bazează pe cercetarea problemelor de mediu și a soluțiilor care pot veni dinspre societatea civilă, dar și pe resurse puse pentru rezolvarea lor. Am continuat Bucureștiul Pregătit, programul de pregătire al bucureștenilor pentru un cutremur sau alte dezastre mari. E un subiect despre care nimeni nu vrea să vorbim până nu se întâmplă; dar tocmai vorbind, și pregătindu-ne, poate să ne fie mai puțin rău când se va întâmpla. Am dezvoltat Inclusiv în Cartier, un fond de finanțare pentru mici proiecte de bună vecinătate. Și am continuat să susținem reamenajarea de săli și terenuri de sport, prin Sportul pentru toți.
Pe toate le-am făcut având alături companii responsabile, curajoase, și pentru care sustenabilitatea este mai mult decât un cuvânt la modă.
Și noi, ca toată lumea, am trecut prin șocul războiului din Ucraina, prea repede după șocul pandemiei. Și acum, ca și atunci, am căutat feluri în care e nevoie de noi. Acum susținem finanțatori internaționali să își investească eficient banii, susținând organizațiile locale care ajută refugiați.
3. Cum putem susține activitatea fundațiilor comunitare din România? Cum se raportează românii la comunitate?
Există 18 fundații comunitare în România; aproape toate orașele mari au o fundație comunitară. Cei care vor să se implice pot căuta detalii despre fiecare fundație în parte, pentru că avem programe și priorități diferite, în funcție de nevoile de dezvoltare locale.
Românii se raportează cu neîncredere la comunitate. Suntem una din țările europene cu cel mai mic procent de oameni care răspund afirmativ la întrebarea „Cred că poți avea încredere în oameni”, doar 13%. Fundațiile comunitare, și în general munca în comunitate, cresc nivelul de încredere. Așa încât atunci când vom avea nevoie de ea, poate la cutremur, dar poate și la ocazii fericite, să îl putem folosi.
4. Din experiența ta, care sunt ariile pe care ar trebui să le dezvolte capitala în mod prioritar?
Noi am ales patru domenii. Mediul, pentru că ne afectează pe toți. Educația, pentru că e o investiție în viitor. Riscul seismic, pentru că dacă nu suntem pregătiți, tot ce am construit, la propriu și la figurat, se poate dărâma. Apartenența, pentru că avem nevoie să simțim că aparținem acestui oraș, ca să ne asumăm responsabilități și să ne cerem drepturile.
5. Care sunt planurile de viitor ale fundației în ceea ce privește evoluția Bucureștiului?
Anul trecut, am aniversat 10 ani de fundație și ne-am întrebat ce ne dorim de la următorul deceniu. A reieșit o frază simplă, care va avea nevoie de o implementare complicată. Mai mulți, împreună.
Ca să schimbăm orașul, avem nevoie de o masă critică de oameni care să își dorească asta și să contribuie. Avem însă nevoie și să (învățăm să) facem lucruri împreună, nu doar fiecare separat. Iar schimbarea de la o cultură individualistă la una centrată pe încredere și cooperare va fi lungă și complicată. Dincolo de proiecte punctuale, pe asta ne vom concentra planurile în următoarea perioadă.
