Denise Delaney este un expert cu o bogată experiență în sustenabilitate, care conduce departamentul de Sustenabilitate Corporativă pentru Europa de Nord în cadrul Environmental Resources Management (ERM), principalul furnizor global de servicii de mediu, sănătate, siguranță, risc, consultanță socială și sustenabilitate.
În 2019, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a lansat un nou brief destinat afacerilor, bazat pe rezultatele cercetării Global Environmental Outlook 6 (GEO-6), o evaluare științifică dedicată examinării sănătății planetei. În calitate de co-autor al lucrării, Denise face parte din Advisory Committee for GEO for Business din august 2019.
Consultant de încredere în implicarea strategică a părților interesate, Denise este people manager și un speaker elocvent, cu o experiență care acoperă numeroase industrii și mai mult de 20 de țări.
1. În 2020, Environmental Resources Management (ERM) a lansat The Sustainability Institute, o platformă de leadership al cărei scop este să ofere insight-uri acționabile care să abordeze provocările cheie legate de sustenabilitate. Care este cea mai populară zonă a Institutului?
Institutul, prin moștenirea sa oferită de SustainAbility, a fost în mod constant cunoscut pentru diverse publicații și serii. Una foarte populară este Rate the Raters. Seria originală de cercetări a fost lansată în 2010, încheiată în 2013 și avea drept scop evaluarea mărimii, influenței și complexității ecosistemului ESG.
De atunci, totul a crescut în mod semnificativ. Numărul standardelor și cadrelor ESG, furnizorilor de date, evaluărilor și clasamentelor s-a extins și continuă să se extindă încă de atunci. Am confirmat într-o consultare a experților din 2019 faptul că aceștia sunt încurajați de sporirea interesului investitorilor în performanța ESG, dar le este dificil să decidă cum să aloce cât mai eficient resursele limitate pentru colectarea datelor și raportarea referitoare la ESG Ratings.
În timp ce sunt dornici să ofere date ESG clare și utile cât și informații investitorilor, constatăm că organizațiile întreabă: „Cum folosesc mai exact investitorii datele noastre ESG? Care evaluări sunt cele mai folosite de către investitori? Cum poate acea informație să indice pe ce anume să se concentreze companiile?”. Aceste întrebări de bază au constituit premisele celui mai recent raport Rate the Raters.
Publicat în martie 2020, raportul împărtășește perspective din 17 interviuri detaliate cu investitorii și este suplimentat cu un sondaj la care au participat 25 de investitori, accentuând viziunile lor asupra evaluărilor ESG actuale și despre cum pot folosi aceste evaluări pentru a analiza subiectele ESG. Include rezultate despre sursa de informații ESG a investitorilor, cât de des folosesc ei evaluările ESG, criticile investitorilor legate de acest tip de evaluări și percepțiile asupra evaluărilor specifice.
Am convocat, de asemenea, un Grup de Lucru pentru Evaluările ESG, care este format din profesioniști din mediul corporate care se confruntă cu lumea evaluărilor într-o continuă schimbare.
De curând, am efectuat un studiu pentru Comisia Europeană despre Sustainability Ratings, Research and Data. Studiul relevă situația actuală a produselor și serviciilor legate de sustenabilitate. Le identifică și clasifică atât pe acestea, cât și pe furnizorii lor, și explorează modele de business. De asemenea, analizează datele folosite, evaluarea și transparența metodologiilor evaluărilor ESG, utilizarea produselor și serviciilor sustenabile de către investitori și companii și, în cele din urmă, oferă Comisiei Europene recomandări și bune practici pentru a stimula cererea și a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite.
Alt raport popular este Annual Trends Analysis. Am început să publicăm un raport anual despre trenduri acum două decenii, pentru a fi la curent cu cele mai noi apariții și cu perspectiva sustenabilă asupra acelor evoluții. În fiecare an, am explorat apariția trendurilor din sustenabilitate și influența acestora asupra organizațiilor. Am reflectat asupra rolului sectorului privat ca răspuns la aceste tendințe, pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă, riscurile și oportunitățile.
2. Cum crezi că a schimbat 2020 punctul de focalizare al liderilor din business, din perspectiva protecției mediului?
Datele sunt acolo și au fost acolo cu mult înainte de 2020, dar amploarea provocărilor globale de mediu este fără precedent. Programul UNEP Global Environmental Outlook 6 prezintă foarte clar și evidențiat tabloul direcției în care se îndreaptă lumea. Schimbarea climatică constă în secete, inundații și incendii devastatoare și are un impact semnificativ asupra comerțului și vieții de zi cu zi. Producția de alimente nesustenabile pentru mediu contribuie la 70% din pierderea biodiversității globale. Deșeurile urbane cresc cu 7–10 miliarde de tone generate global în fiecare an și multe orașe duc lipsă de sisteme de management al deșeurilor în condiții de siguranță și ecologice.
Deși noi eram conștienți de acest lucru înainte de pandemie, COVID-19 a accentuat realitatea conform căreia apariția zoonozelor – care sunt legate de presiunile pe care le punem noi, oamenii, asupra ecosistemelor – dezvăluie vulnerabilitatea sistemelor noastre și nevoia de o reziliență globală întărită și de reducerea inegalităților, inclusiv inegalitatea de gen.
Așadar, 2020 a accentuat interconectarea noastră, inclusiv, dar nu numai cu privire la mediu.
Inițiativa GEO for Business, în al cărei Comitet Consultativ mă aflu, aplică această știință contextului de business. Am avut plăcerea de a mă alătura experților în calitate de co-autor al UNEP GEO for Business 6 ‘Business Brief 1’, Adapt to Survive: Business transformation in a time of uncertainty.
În acest material, argumentăm faptul că succesul afacerii este inextricabil conectat la sănătatea umană și a ecosistemelor. Cu toate acestea, COVID-19 a expus fragilitatea și vulnerabilitatea acestora. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de reziliență globală și sperăm ca acest rezumat să ofere companiilor o direcție și o lumină la capătul tunelului: o economie de natură pozitivă, centrată pe om. Este greu să contraargumentăm faptul că viitorul nostru, dacă este unul la care merită să aspirăm, este altceva decât de natură pozitivă, centrat pe om.
3. Conform raportului ERM Sustainability Trends 2021, ce aspecte cheie trebuie să prioritizeze liderii în acest an? Ce oportunități majore aduce 2021?
Noi am rebalansat abordarea noastră din cadrul raportului de trenduri din 2021. Cu acest raport, am stabilit tendințele pe care le vom urma până în 2025 – de la schimbarea climatică, până la protejarea drepturilor fundamentale – și vom continua la mijlocul deceniului și la fiecare câțiva ani după aceea. Acest lucru ne va permite să depunem mai puțină energie definind temele și tendințele și, astfel, vom reuși să ne axăm mai mult pe răspunsul la nivel de business, precum și pe cel mai dinamic aspect în momentul analizei noastre.
2021 aduce cu sine energia de a încorpora lucrurile pozitive care au reprezentat partea bună a pandemiei. Unul dintre acestea este conștientizarea faptului că tot ce părea imposibil – fie știința rapidă și totuși radicală care a devenit realitate în timp record, fie adoptarea în masă a tehnologiilor și comportamentelor care altfel ar fi durat ani pentru a fi implementate, sau colaborările neașteptate dintre actorii privați și publici cu scopul de a îndeplini nevoile publice de sănătate – nu doar că a devenit posibil, dar în multe cazuri este foarte de succes.
4. Ce sfaturi ai avea pentru companiile din România care își doresc să fie competitive la nivel global, din punct de vedere al practicilor sustenabile?
Le-aș direcționa către Adapt to Survive, concept care poate fi sumarizat astfel:
• stabilește obiective transformaționale pentru a obține succesul, care să includă sănătatea și starea de bine a oamenilor și naturii;
• ajustează țintele și obiectivele la indicatorii și dovezile științifice;
• întreabă-te dacă sistemele naturale și sociale de care depinde afacerea ta sunt sănătoase și reziliente; inovează în consecință, dacă este cazul;
• colaborează cu decidenții politici, liderii din alte sectoare de business și consumatorii, pentru a construi o mișcare care să vină în sprijinul oamenilor și al planetei.
5. „Supraviețuirea celui mai verde” pare să fie o motivație puternică și, cu toate acestea, de ce crezi că sunt multe companii care au făcut doar schimbări minore în acțiunile lor de a diminua riscurile de mediu?
Construirea unui business mai sustenabil pare să fi devenit opțională pentru un număr de companii, pentru că așa a fost extrem de mult timp, sinceră să fiu. Sau poate promisiunile deșarte și aplicarea unor ajustări minore au părut suficiente.
Cu toate acestea, din punct de vedere al preocupării stakeholderilor, traiectoria anumitor subiecte a fost fără îndoială atât de rapidă și, în unele cazuri, a fost surprinzător faptul că organizațiile le-au ignorat pe riscul lor.
Când vine vorba de orice tranziție majoră – și întreaga idee de sustenabilitate implică multe tranziții – avem câteva categorii: vor fi cei care acționează devreme sau care fac prima mișcare, cei care se mișcă odată cu grupul, întârziații și cei care vor fi, pur și simplu, lăsați în urmă. Poate că lumea se schimbă mai rapid decât au prevăzut anumite organizații (sau, în unele cazuri, consideră că business-as-usual continuă să fie ușor de finanțat și viabil). Cei care încearcă să supraviețuiască doar prin intermediul schimbărilor minore s-ar putea să nu reziste prea mult.
Interviul a fost publicat iniţial în anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 3, ediţie tiparită. Acesta poate fi comandat de aici: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2021/
