ING a fost una dintre primele bănci din lume care au înglobat în strategia de business conceptul de finanțare sustenabilă. Compania își educă și susține clienții în tranziția către o economie circulară nu doar prin produsele și serviciile inovatoare, ci și prin numeroasele proiecte de responsabilitate socială.
1.În domeniul sustenabilității și al responsabilității corporative se vorbește mult în ultimul timp despre finanțare sustenabilă. În ce măsură luați în considerare acest aspect în România și care sunt rezultatele?
Ca societate, cred că este important să facem cât mai repede saltul de la bune intenții la alocarea de resurse concrete pentru economie. Pentru că una este să îți dorești să faci bine, alta este chiar să faci și să îți asumi acțiunile și costurile necesare în acest sens. ING aplică deja principiile finanțării sustenabile în România, inclusiv în activitatea de creditare. Am pornit de ceva vreme pe acest drum, iar ultimii ani au marcat, în special prin abordarea Terra, eforturi semnificative ale căror rezultate concrete au început să se vadă. Terra este metodologia pe care o aplicăm pentru alinierea sectoarelor cu cel mai mare impact asupra schimbării climatice. Totodată, este strategia globală ING de direcționare a portofoliului nostru de credite către îndeplinirea obiectivului propus prin acordul de la Paris – de a limita încălzirea globală mult sub 2°C.
Practic, este vorba despre o alocare de resurse pentru creditare. Este făcută după o abordare cât se poate de științifică și de pragmatică, în care sprijinim afacerile ce folosesc tehnologii pentru activități utile societății. Totodată, avem în vedere și crearea de locuri de muncă sau menținerea acestora, precum și practicile sustenabile, care protejează mediul și au șanse să fie viabile mâine, în alte condiții legislative sau de mediu. Putem să facem lucrul acesta cu eforturile voluntare ale băncii, cu acordul pe care banca și-l asumă. Spre exemplu, în 2019, am acordat pentru Green Group primul credit sindicalizat pentru dezvoltare sustenabilă din România, în valoare de 66 milioane EUR. Green Group deține cel mai mare parc integrat de reciclare din România, iar finanțarea implică producția de fibre sintetice din 100% PET reciclat pentru a reduce amprenta C02 cu 75% comparativ cu producția din petrol. Iată, deci, este ceva care creează locuri de muncă sustenabile, este benefic pentru mediu și contribuie la realizarea obiectivelor de la Paris.
Anul acesta am făcut o emisiune de obligațiuni verzi, Green Bonds, cu NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din România. Emisiunea aceasta de obligațiuni a fost de 500 de milioane de euro și este un succes ale cărui fonduri vor fi folosite să refinanțeze portofoliul de clădiri sustenabile și finanțarea proiectelor de eficiență energetică.
Este bine din toate punctele de vedere când dăm un astfel de credit, chiar dacă trebuie să ne asumăm un efort suplimentar ca bancă atunci când facem asta. Portofoliul de credite sustenabil în sine, constituit din companii durabile care vor face bine societății și chiar și ele însele pe bilanțul propriu reprezintă un beneficiu pentru bancă. Repet, este o acțiune cu efort – benefică pentru mediu, dar și profitabilă, de fapt, pe termen lung.
2.Să presupunem că 10 companii vin la ING Bank pentru a accesa credite și trebuie să o alegeți pe cea mai sustenabilă dintre ele. Care sunt criteriile de evaluare folosite?
Atunci când se acordă un credit de acest tip, punem condiții de sustenabilitate care se urmăresc pe perioada creditului și care trebuie respectate și îndeplinite. Toate lucrurile acestea sunt deja formalizate, iar metodologiile științifice prin care punem aceste condiții concrete de sustenabilitate au atins deja un grad destul de ridicat de respectabilitate în industria financiară.
Dacă vorbim, în schimb, de cum alegem între 10 oportunități, din păcate, răspunsul este mai simplu: nu e nevoie să alegem, pentru că nu sunt atât de multe oportunități în România.
Întrebarea este: cum facem să generăm mai multe cereri de credit de acest gen? Aici este și obligația noastră ca bancă de a genera aceste oportunități împreună cu companiile, fiind un proces în care ne sprijinim și chiar ne educăm reciproc. Încercăm ca, împreună cu clienții, să găsim acel necesar de investiție pe care îl au, benefic pentru companie, benefic pentru societate și care se califică solid la categoria investiție sustenabilă.
Deseori, nu suntem obișnuiți să gândim o investiție pe care oricum trebuie să o facem în termeni sustenabili, chiar dacă această abordare ar fi mai profitabilă. O companie ar găsi sprijin mult mai mare la finanțatori și ar fi, de cele mai multe ori, și mai bine tratată de către cadrul legislativ. Totodată, tehnologia respectivă s-ar putea să aibă și durată de viață mai lungă dacă investim în ea.
În prezent, lucrăm la un grad mai mare de conștientizare a acestor oportunități care, odată cu fondurile europene alocate pe tema aceasta, ar fi o resursă suplimentară considerabilă, păcat de irosit. Cele mai multe dintre fonduri, chiar dacă vor fi pentru depășirea crizei medicale, vor fi foarte probabil aliniate cu țintele de sustenabilitate stabilite anterior. Deci, cele două subiecte nu vor fi separate.
În final, nu trebuie să decuplăm acțiunea sustenabilă de viața oamenilor. În cele din urmă, tot ce ne dorim este o viață mai bună pentru toți.
Ei bine, asta înseamnă și o economie mai puternică, mai multe locuri de muncă și prosperitate. Toate lucrurile acestea se pot alinia foarte bine prin abordarea Terra, cea mai pragmatică abordare pe care am văzut-o până acum. Este o abordare științifică, pragmatică și constructivă, nu ideologică și dogmatică. În curând, vom publica al doilea raport anual al progreselor Terra, mai exact un tablou de bord ce indică sectoarele care se conformează și cele în care mai sunt necesare eforturi. Este vital să cunoaștem situația actuală pentru a putea trasa o direcție pentru un viitor cu emisii reduse de dioxid de carbon.
3.Atunci când vorbim de sustenabilitate corporativă în sistemul bancar, nu vorbim doar despre finanțare sustenabilă. Sunt și alte aspecte, de exemplu indicatori de corporate governance, de impact asupra mediului și impact economic și social. Care ar fi cele mai mari provocări ale unei bănci, din prisma acestor indicatori?
Ca bancă, ce încercăm să implementăm sunt inițiative durabile, cu o viață mai lungă, nu doar acțiuni punctuale. Şi, bineînțeles, care se pot propaga în societate. Este mai bine să oferi o undiță decât un pește, corect? Poți să începi prin a te uita la procesele și bunurile pe care le ai și să vezi ce poți face în privința asta.
De exemplu, la fiecare 6 luni, măsurăm impactul pe care îl avem ca bancă asupra mediului înconjurător. Anul acesta, am înlocuit flota de mașini și am ajuns la un procent de 60% mașini hibride la ING. Iar acest lucru reprezintă decizia proprie și liberă a angajaților, o democrație care a luat naștere din dezvoltarea unei culturi ce promovează respectul reciproc și răspunderea personală asumată.
Pe de altă parte, sustenabilitatea ține și de modul în care ne trăim viața, în așa fel încât să avem, de exemplu, sănătate financiară. Dacă nu ai siguranță financiară, evident că preocupările legate de mediu uneori trec pe locul doi. Este foarte greu să protejezi ceva, când tu însuţi nu ai protecția necesară, iar ca entitate nu poți proteja mediul, atâta timp cât nu îți protejezi oamenii. Astfel, o acțiune de sustenabilitate cu efect în domino este ca oamenii să aibă o situație financiară mai stabilă, mai sănătoasă. Asta îi va face și mai dornici și mai capabili să protejeze și mediul din jurul lor.
Dacă vorbim despre măsurarea impactului social pe care îl avem, ca pe mulți alții, timpul ne-a învățat că trebuie să implice o asumare de comun acord a partenerilor și multă flexibilitate.
Pe mine mă bucură că optăm pentru parteneriate de lungă durată cu organizații non-guvernamentale, pentru durabilitatea și extinderea acțiunilor noastre. Cum e Startarium, lansat în 2015, prin care practic încerci să promovezi, să educi, să crești, să ai un efect de propagare. Iar dacă vorbim despre Banometru, un alt parteneriat de tradiție, este despre a ajuta oamenii care se confruntă cu datorii sau probleme de gestionare a fondurilor proprii.
În acest program, spre exemplu, pentru a avea impactul pozitiv pe care ni-l propunem, el trebuie să atragă cel puțin 75% din oamenii aflaţi în categoria de vulnerabilitate financiară, iar la finalul programului, aceștia să înregistreze o îmbunătățire a comportamentului în ceea ce privește finanțele proprii.
Este datoria noastră de a da înapoi societății, având în vedere că business-ul nostru există datorită economiei și a multor oameni care muncesc și au încredere în noi. Noi, la rândul nostru împărtășim din experiența noastră profesională și îi sprijinim în a-și gestiona mai bine banii.
4.Într-adevăr, în sondajele realizate la nivel de Uniunea Europeană, România se clasează pe ultimele locuri la nivel de educație financiară. Cum vedeți acest lucru?
Este genul de educaţie despre care multă lume vorbește, dar mi-e teamă că este foarte vandalizată și cred că avem mult, foarte mult de lucru aici. Cred că se pierd extrem de multă muncă și viață în România din cauza unui management financiar defectuos, în general. Dar, cred că acest subiect trebuie abordat cu smerenie și respect față de buna judecată a oamenilor, totdeauna prezentă. Oamenii reacționează, oamenii aleg binele, atât timp cât acesta există pe undeva ca opțiune clară și bine articulată. Când ne-am apucat să facem ceva cu adevărat util pentru ei, întotdeauna au reacționat extrem de pozitiv. Numărul de beneficiari Banometru a urcat de la 100 în primul an la 4.000, deci a crescut de 40 de ori. Este obligația noastră morală, mai degrabă, decât lipsa de educație a cuiva.
5.Care sunt cele mai importante trei lecții învățate în timpul pandemiei?
Lecția numărul unu este că e bine să îți faci planul din timp. E bine să fii cu câțiva pași înainte, chiar dacă, în viață, deseori ești tentat să alegi contrariul. Momentele de criză au și un rol pozitiv, parcă îți dau un pic de compas și îți demonstrează cât de mult contează să fii pregătit.
Apoi, încearcă să vezi o încercare ca pe o oportunitate. Cred că o asemenea provocare încă este o șansă pentru a fi mai buni în ceea ce facem, inclusiv pe partea de sustenabilitate. La nivel de economie, este o șansă de a repatria o parte a producției industriale care a fost delocalizată în alte părți ale lumii, cu reglementări de mediu mult mai laxe și, deci, mult mai poluante. Tindem să cumpărăm produsele mai ieftine de acolo, ignorând comod și vinovat această realitate. Lucru care distruge locuri de muncă aici și vieți acolo. Faptul că mutăm, ipocrit, poluarea în altă parte a lumii nu ne face mai prietenoși cu mediul. Dacă vorbim la nivel personal, cred că obiceiurile de consum sunt cel mai bun exemplu de ceva ce poate fi schimbat. Una din contribuțiile la sustenabilitate, de pildă, este să mâncăm din producția alimentară cea mai apropiată de locul unde trăim, în loc să mâncăm ceva care trebuie transportat cu avionul 12 mii de kilometri doar pentru că este la modă o dietă.
Nu în ultimul rând, România a evoluat mult în ultimele două decenii, mai ales în ultimul. Reacția economiei românești, a companiilor și a persoanelor la această criză a fost matură și eficientă față de cele anterioare. Cred că toți am avut un sentiment de mare respect și bucurie în momentul în care am realizat că avem, totuși, o comunitate în care ne-am comportat, aş zice, destul de matur.
Ca să nu mai vorbim de solidaritate. S-a donat mult, de către toată lumea. Ca societate, am avut peste 14 milioane de EUR donați de organizații private și ONG-uri în perioada stării de urgență. Clienții ING s-au alăturat Fondului de Urgență și au donat o sumă record prin Home’Bank, platforma noastră digitală, pentru grupuri vulnerabile afectate de criza COVID-19. Și am văzut încă o dată diferența pe care o mână de oameni o poate face. Spre exemplu, ING a susținut, împreună cu Fundația Vodafone și Romanian American Foundation, Asociația Code4Romania, voluntarii care ne-au echipat în timp record cu soluțiile digitale din Taskforce COVID-19. Soluții de informare publică adoptate imediat de autorități, accesate de aproape 6 milioane de vizitatori unici și incluse în lista de aplicații recomandate a Comisiei Europene (Digital Response to COVID). Între acești voluntari, a fost o echipă de angajați ING care a lucrat exclusiv o perioadă pentru Code. Practic, am oferit ceea ce aveam deja în casă, având în vedere că aproximativ jumătate din bancă se ocupă de zona tech. S-au făcut lucruri de care au beneficiat milioane de oameni.
De multe ori, binele se află, deja, în propria „cămară”. Așadar, ce a reieșit este faptul că noi suntem destul de flexibili, la fel și societatea. Cred că este un mare atu, poate chiar cel mai mare avantaj competitiv al nostru ca țară și ca națiune.