Ce este COP26?
Timp de aproape trei decenii, Organizația Națiunilor Unite a reunit aproape fiecare țară de pe pământ pentru a ține sumituri globale cu privire la schimbările climatice – numite COP-uri – care înseamnă „Conferința Părților”. Între timp, schimbările climatice s-au transformat dintr-o problemă de nișă într-o prioritate globală. În acest an a avut loc cel de al 26-lea sumit anual – dând și numele COP26. Regatul Unit, în calitate de Președinte, a găzduit COP26 în Glasgow.
În cadrul COP26, Regatul Unit lucrează cu fiecare națiune pentru a ajunge la un acord privind combaterea schimbărilor climatice. Mulți lideri mondiali au ajuns în Scoția, alături de zeci de mii de negociatori, reprezentanți ai guvernelor și corporațiilor și cetățeni, pentru douăsprezece zile de negocieri. Conferința a durat de pe 31 octombrie până pe 12 noiembrie și aceasta a fost condusă de Alok Sharma, membru al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii.
Context
Planeta se încălzește datorită emisiilor cauzate de combustibili fosili folosiți de către oameni – precum cărbunele, petrolul și gazul natural. Fenomenele meteorologice extreme legate de schimbările climatice – inclusiv valurile de căldură, inundațiile și incendiile forestiere – se intensifică. Ultimul deceniu a fost cel mai călduros din istorie și, de aceea, guvernele sunt de acord cu faptul că este nevoie de acțiune colectivă urgentă.
În cadrul COP26, 200 de țări au fost invitate să își împărtășească planurile de a-și reduce emisiile până în 2030. Conform Acordului de la Paris din 2015, țările ar trebui să își intensifice acțiunile pentru a menține încălzirea globală cu mult sub 2 grade Celsius și să încerce să limiteze la pragul de 1.5 grade Celsius – pentru a preveni o catastrofă climatică. Scopul este de a continua reducerea emisiilor până când ajung net zero în 2050.
Ce a rezultat?
Măsurile adoptate sunt unele dintre cele mai puternice din ultimii 30 de ani de discuții climatice. Națiunile bogate au fost de acord să dubleze suma de bani pe care o vor oferi țărilor vulnerabile, iar pentru prima oară combustibilii fosili au fost menționați într-un acord COP. Peste 140 de țări au promis să țintească către emisii nete zero – asta include 90% din PIB-ul global.
Pe 13 noiembrie 2021, după două săptămâni de dezbateri, cele 197 de țări participante au fost de acord cu o nouă înțelegere, cunoscută ca Acordul Climatic din Glasgow, care vizează evitarea schimbărilor climatice periculoase. Acordul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contribuitor la creșterea emisiilor. Acordurile COP anterioare nu au menționat cărbunele, uleiul și gazul, sau măcar combustibilii fosili în general – ca și un motor sau o cauză majoră a schimbărilor climatice. Astfel, Acordul Climatic din Glasgow este primul care planifică în mod explicit să reducă cărbunele.
Ca urmare a unei intervenții târzii din partea Indiei și Chinei, care a slăbit impactul inițiativei de a pune capăt utilizării energiei electrice care necesită cărbune și subvențiilor pentru combustibilii fosili, conferința a sfârșit prin adoptarea unei soluții mai puțin radicale decât a fost anticipat. Textul cu referire la eliminarea utilizării cărbunelui este slab și determină țările doar să reducă gradual uzul. Schița anterioară menționa eliminarea treptată, dar asta s-a schimbat ca urmare a intervenției menționate.
Alte rezultate:
- Printr-un anunț surpriză, SUA și China au promis să amplifice colaborarea climatică în următorul deceniu. Au fost hotărâți niște pași cu privire la o serie de probleme, inclusiv emisiile de metan, tranziția către o energie curată și decarbonizarea.
- Lideri din peste o sută de țări care dețin aproximativ 85% din pădurile lumii, au promis să oprească despăduririle până în 2030. Inițiative anterioare similare nu au avut succes, dar de această dată există mai multe surse de finanțare. Totuși, este neclar cum va fi monitorizată promisiunea.
- O schemă care să reducă cu 30% emisiile curente de metan până în 2030 a fost aprobată de mai mult de o sută de țări. Marii poluatori China, Rusia și India nu au luat parte – dar se speră să o facă mai târziu.
- Mai mult de 40 de țări – care includ principalii consumatori de cărbune, inclusiv Polonia, Vietnam și Chile – au fost de acord să se îndepărteze de acest combustibil fosil. Unele dintre cele mai dependente țări de cărbune, inclusiv Australia, India, China și SUA nu au semnat.
- 450 de organizații financiare, care împreună controlează peste 130 de mii de miliarde de dolari, au fost de acord să susțină tehnologiile curate, precum energia regenerabilă și să redirecționeze finanțarea dinspre industriile care ard combustibili fosili.
Cum a fost COP26 perceput?
Președintele României Klaus Iohannis a susținut un discurs la Sumitul pentru climă COP26, în care a declarat faptul că „România are una dintre cele mai scăzute rate de emisii de carbon din UE. Suntem angajați să facem mai mult.” De asemenea, a vorbit despre angajamentele României pentru a lupta cu schimbările climatice: „Vom lupta împotriva schimbărilor climatice cu soluții bazate pe natură”, a spus președintele care a accentuat faptul că „trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă în procesul de tranziție ecologică”. Discursul a primit un feedback destul de dur din partea Greenpeace, care subliniază faptul că „acest lucru nu s-a întâmplat în urma eforturilor României pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ci este – în mare parte – rezultatul prăbușirii economice post-decembriste”. De asemenea, a fost criticată lipsa de planuri, obiective și strategii pe termen lung.
Pe 1 noiembrie, la începutul conferinței, activista de mediu Greta Thunberg a criticat sumitul în cadrul unui protest în Glasgow împreună cu membrii organizației Fridays for Future, declarând faptul că „Acest COP26 este, până acum, exact la fel ca și COP-urile anterioare, iar asta nu ne-a dus nicăieri. Ei nu ne-au dus nicăieri.”
Alok Sharma, care a fost nevoit să își stăpânească lacrimile în timp ce încheia sumitul, a adăugat: „Nu aș descrie ceea ce am făcut ieri ca pe un eșec – este o realizare istorică.”
Concluzii
S-au înregistrat progrese semnificative în plan ipotetic privind schimbările climatice după două săptămâni de negocieri în cadrul evenimentului COP26 de la Glasgow, încheiat la 13 noiembrie. Totuși, nu se știe cum vor fi implementate politicile climatice pe teritoriul lor și dacă progresul va îndeplini obiectivele propuse. Acest lucru va fi abordat în cadrul următorului sumit, COP27, care va avea loc în Egipt în 2022.
NR: Autorul acestui articol este Teodora Liciu, The Azores Sustainability & CSR Services.
