Kristina Balciauskaite este expert în cercetare la Euromonitor International și a dobândit o experiență vastă în B2B Analytics în cele mai mari economii globale. Oferă analize strategice cu privire la toate aspectele tendințelor industriale globale și a extins sfera cercetării sale într-un domeniu mai larg, punând accent pe Business Dinamics și Sustenabilitate.
1. În ce fel poate analiza sustenabilității să ajute companiile în obținerea unor rezultate mai bune?
În primul rând, de ceva vreme, am început să vedem industrii, piețe, consumatori și întreaga dinamică a lanțurilor de aprovizionare care sunt influențate de schimbările globale sau locale induse de sustenabilitate. În unele cazuri, schimbările limitează creșterea, în altele, companiile exploatează în mod pozitiv câștigurile și oportunitățile potențiale și accelerează creșterea veniturilor.
Urmărirea și analizarea datelor legate de dezvoltarea durabilă permit companiilor să aibă acces la direcții potențiale privind modul de utilizare a analizei sustenabilității ca un instrument de creștere, precum și ca un mod de protecție împotriva potențialelor amenințări viitoare.
Mai mult, mesajul este clar: pentru a avea succes în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, sectorul privat trebuie să devină o parte integrantă a schimbării, fiindcă altfel, nu vom putea rezista. Businessurile și părțile interesate recunosc, în mod inevitabil, amenințarea colapsului biodiversității pentru viitorul afacerilor.
Companiile își transformă liniile de producție sau chiar își mută producția pentru a fi în concordanță cu preferințele consumatorilor, care sunt în continuă schimbare în ceea ce privește sustenabilitatea.
Din ce în ce mai multe companii lansează programe mari de CSR pentru a ajuta comunitățile în care își desfășoară activitatea. Din nou, datele privind sustenabilitatea ajută astfel de companii să identifice „key pain points”.
2.Care sunt previziunile tale cu privire la performanța sustenabilității corporative?
Până în 2030, potrivit Business and Sustainable Development Commission (BSDC), există oportunități la nivel global în valoare de 12 trilioane USD, astfel încât sectorul privat să aibă șansa de a contribui la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, iar acestea variază în funcție de sector. Cred că numărul este mult mai mare, întrucât creșterea fiecărei industrii are potențial de creștere durabilă; trebuie doar schimbat unghiul. De exemplu, în 10 ani, agricultura globală și industria de alimente procesate vor valora 21 trilioane de USD.
Cu o popularitate crescândă a mărcilor de alimente sustenabile și a politicilor privind agricultura de acest tip, o parte semnificativă din acea sumă va proveni de la exploatațiile agricole și companiile sustenabile.
Mai mult, putem anticipa că partea cea mai mare a cheltuielilor din industria alimentară în R&D se va concentra pe eficientizarea și sustenabilitatea producției de produse alimentare, cheltuielile globale pentru cercetare și dezvoltare ajungând la 15 miliarde USD în 2030, doar pentru sectorul agricol.
Desigur, optimizarea producției alimentare ar prezenta diferite oportunități de creștere, de exemplu, prin utilizarea de noi ingrediente pentru hrana animalelor, reducerea deșeurilor, în special eliminarea deșeurilor alimentare, îngrășăminte bazate pe plante și, desigur, reciclarea apei și noile tehnologii pentru irigare, reprezentând cele mai importante oportunități de creștere durabilă până în 2030.
Sectorul energetic este printre cele mai transformatoare sectoare, atât din punct de vedere al electricității, cât și al mobilității. Cu cele mai proeminente creșteri anticipate în energie regenerabilă și vehicule electrice/ self-driving, infrastructura de încărcare și transformările privind eficiența energetică dețin cel mai mare potențial de creștere a veniturilor în viitor.
În plus, finanțele sustenabile sunt în creștere. Investitorii se îndepărtează de profitul pe termen scurt, infuzând capital companiilor sustenabile, care vor conduce calea către un viitor mai rezilient. Organizația Națiunilor Unite a lansat „Principles for Responsible Banking”, cu 130 de bănci cunoscute, angajate să își alinieze investițiile la Acordul de la Paris și la ODD-uri.
3.Pe ce consideri că se concentrează consumatorii, atunci când cumpără produse sau servicii sustenabile?
Conform sondajului Lifestyles, derulat în primăvară de către Euromonitor pentru 2020, cu privire la sustenabilitate și comportamente etice, 31,3% dintre consumatori cumpără la nivel mondial de la branduri care le susțin cauzele sociale și politice, în timp ce 26,4% din consumatorii mondiali boicotează mărci care nu le împărtășesc aceste convingeri.
Prin urmare, urmărirea schimbărilor credințelor consumatorilor și a percepțiilor asupra modului în care aceștia văd sustenabilitatea devine din ce în ce mai importantă. Sondajul arată, de asemenea, că baza de consumatori care se preocupă de schimbările climatice și consideră că pot face diferența cu opțiunile lor de cumpărare este în continuă creștere, la nivel global.
4.Crezi că persoanele care dețin poziția de CEO ar trebui să devină activiste pe subiecte precum schimbările climatice, zero deșeuri sau impactul asupra mediului prin consum?
Raportul condus de United Nations Global Compact care reprezintă 40 de industrii și 107 țări arată că 72% dintre persoanele aflate în funcții de management recunosc rolul critic pe care îl pot juca business-urile în realizarea ODD-urilor, în timp ce doar 21% consideră că afacerile au un rol, iar 32% dintre directorii generali au menționat că organizația pe care o reprezintă are sau intenționează să stabilească obiective corporative suficient de ambițioase la nivel de ODD-uri.
Este evident că avem nevoie de sectorul privat pentru a ajuta sistemele economice globale să aibă o țintă pentru evitarea dezastrelor climatice, iar managerii vizionari, în calitate de lideri, trebuie să devină mai activi.
Nu au de ales, dacă doresc ca afacerea să supraviețuiască dincolo de 2030. Organizațiile nu numai că trebuie să devină circulare, liniare și integrate, ci, cel mai important, să gândească outside-the-box și să abandoneze așteptările unei creșteri liniare sigure, să aibă o viziune sustenabilă care face parte din misiunea lor.
Piețele și industriile devin mai puțin previzibile și sigure; creșterea liniară istorică este din ce în ce mai perturbată de creșterea temperaturilor meteo la nivel mondial sau, ca în prezent, de incertitudini legate de sănătate. Așa că da, numai managerii care recunosc aceste tendințe și integrează sustenabilitatea în viziunile și acțiunile lor pot avea business de succes, care ajută la atingerea ODD-urilor globale.
5. Care sunt cele mai importante lecții pe care ți le-a oferit pandemia?
Cea mai mare lecție pe care am învățat-o este încrederea în cât de independent și productiv poate lucra echipa mea. Cu toate acestea, învăț, la rândul meu, importanța și valoarea contactului uman și nevoia tot mai mare de a fi în legătură cu modul în care se simte echipa mea. În timp ce cu toții lucrăm încă de acasă, este din ce în ce mai evident că ne lipsește contactul social pe care îl aveam la birou. Am învățat, de asemenea, cum cuvintele scrise pot stârni o emoție și o culoare diferite pentru persoana cu care te afli în conversație.
Comunicarea digitală, neoferind capacitatea de a citi expresiile faciale ale membrilor echipei și de a vedea emoțiile, ne dezbracă de o mulțime de instrumente pentru o mai bună comunicare. Așadar, în unele situații, aleg să dau un telefon, mai degrabă decât să scriu, evitând orice posibilă interpretare greșită a unui mesaj.
6. Conform studiilor voastre de piață în care este menționată și România, care consideri că sunt unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă țara noastră, în ceea ce privește dezvoltarea durabilă?
Euromonitor a construit Global Sustainability Index, clasând 97 de economii globale pe piloni cheie la nivel de sustenabilitate, cum ar fi: energie, poluare, apă, biodiversitate, alimente, agricultură și reziliență privind mediul. Cel mai scăzut loc în clasament al României este dat de pilonul global al apei, fiind pe locul 64 la nivel global, în 2019.
În 2019, aproape 15% din populația României nu a avut acces la serviciile de bază de alimentare cu apă. Mai mult, România se clasează în jumătatea de jos a națiunilor la nivel mondial în furnizarea de apă per persoană. Declinul precipitațiilor în unele părți ale țării crește riscul de deficit de apă și secetă în viitor. Mai mult decât atât, expunerea ridicată la riscurile climatice așază România pe locul 59 la nivel mondial în Environmental Resilience Index.
7. Cum arată România pe harta globală a ODD-urilor?
Din nefericire, România se află în partea de jos a scorului de evaluare privind ODD-urile regionale în rândul „colegilor” din Europa Centrală și de Est.
În 2019, provocări semnificative sau majore s-au înregistrat pentru toate cele 17 obiective. Potrivit UE, în raportul de sustenabilitate din 2019, România a prezentat rezultate pozitive în reducerea sărăciei (obiectivul 1) și a muncii decente și creșterii economice (obiectivul 8), dar a stagnat în educația de calitate, egalitatea de gen și obiectivele privind acțiunile climatice.
România a regresat în atingerea obiectivului de reducere a inegalității în 2019 (obiectivul 10). Din păcate, provocările recente post-pandemie vor agrava, cel mai probabil, problema inegalității și vor limita determinarea României de a atinge ODD-urile pe parcursul recesiunii care va veni.
Interviul a fost publicat iniţial în anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 2, ediţie tiparită. Acesta poate fi comandat de aici: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2020/
