În 2024, în România existau peste 2.300 de startupuri, cu o valoare totală estimată la aproximativ 19 miliarde de euro, situând țara noastră pe locul 5 în regiunea Europei Centrale și de Est (CEE). Chiar dacă numărul de startupuri este în creștere, nu știm exact câte dintre ele sunt verzi, pentru că nu sunt clasificate unitar și activează în nișe diverse.
În acest sens, Impact Hub Bucharest și Startarium, alături de partenerul principal Rompetrol și cu sprijinul Climate-KIC, au lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile verzi din România – „Romanian Green Startups Overview Report 2024”. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al ecosistemului, a legislației care sprijină antreprenorii verzi, studii de caz, precum și cifre esențiale – toate integrate în contextul european.
Pentru elaborarea acestui studiu, a fost realizată o listă de startupuri verzi active (122 la număr), fiind analizate datele financiare publice, codurile CAEN principale, informațiile geografice și specificitățile locale în cazul a 104 dintre ele. De asemenea, au fost integrate în analiză perspective provenite dintr-un sondaj (cantitativ și calitativ) completat de 16 antreprenori din domeniu, precum și dintr-o serie de interviuri aprofundate cu fondatori de startupuri verzi din România și experți din acest sector.
Ecosistemul startupurilor verzi
Startupurile verzi aduc beneficii esențiale într-un context dominat de criza climatică. Schimbările de mediu pe care le resimțim deja au efecte ireversibile pe termen lung. Conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, anul 2024 a fost cel mai călduros an la nivel global și primul în care temperatura medie globală (1,6° C) a depășit cu 1,5° C nivelurile preindustriale (1850-1900). Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid: cele mai recente medii pe 5 ani arată că temperaturile de aici sunt cu 2,3° C peste nivelul preindustrial. În 2024, Organizația Meteorologică Mondială a raportat 152 de evenimente meteo extreme fără precedent, acestea fiind o constantă la nivel global. În România, temperatura medie anuală a crescut treptat din 1940, ajungând la 11,6° C în 2023.
În acest scop, ideile inovatoare de afaceri verzi ne pot ajuta pe toți să accelerăm tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Încălzirea globală impune inovație rapidă: dezvoltarea de noi tehnologii, adoptarea unor politici noi și investiții în antreprenori care valorifică piețele verzi și adoptă modele de business circulare.
De exemplu, 9,3 miliarde de tone de CO₂ pot fi eliminate până în 2050 prin adoptarea strategiilor de economie circulară în cinci industrii-cheie: producția de ciment, aluminiu, oțel, plastic și industria alimentară. Această cifră echivalează cu aproape jumătate din emisiile generate de producția de bunuri și este comparabilă cu reducerea la zero a tuturor emisiilor actuale din transporturi. Cu alte cuvinte, dacă ne-am axa serios pe circularitate în industrie, ar fi ca și cum am opri toate mașinile, avioanele și vapoarele din lume, fără să ne atingem de ele.
În acest context, Uniunea Europeană promovează inovația verde și sustenabilitatea printr-o serie de politici și inițiative. Aceste politici au ca scop crearea unui mediu favorabil pentru startupurile verzi și susțin tranziția Europei către un viitor mai sustenabil.
Este încurajator faptul că, în 2024, 21% din capitalul total investit în tehnologie la nivel european a fost direcționat către companii axate pe sustenabilitate (dublu față de ponderea din SUA, care a fost de 11%), iar marea majoritate a acestor investiții (95%) au avut ca scop atenuarea schimbărilor climatice, nu doar adaptarea la acestea. Totuși, deși este abilă în a genera un număr mare de startupuri, Europa întâmpină dificultăți în a le scala.
Startupurile verzi în România
Raportul elaborat de Startarium și Impact Hub Bucharest arată că ecosistemul startupurilor verzi din România câștigă tot mai mult avânt, fiind impulsionat de o forță de muncă calificată, reforme aliniate cu politicile UE și urgența climatică. România ocupă locul 25 în Europa în clasamentul celor mai populare țări pentru lansarea unui startup – dar ecosistemul verde e încă emergent.
În 2024, s-au înregistrat progrese importante în domenii precum economia circulară, energia regenerabilă și biodiversitatea, deși persistă lacune în ceea ce privește inovația și finanțarea.
Startupurile românești folosesc tehnologii precum inteligența artificială și blockchain pentru a construi soluții sustenabile, însă scalarea acestora rămâne o provocare, pe fondul investițiilor locale limitate și al complexității legislative.
Rezultatele din raport oferă o imagine clară asupra locației acestor companii, sectoarelor în care activează și evoluției indicatorilor lor de business:
- Distribuția startupurilor verzi în județele României: principalul centru de activitate este Bucureștiul (cu 39 de startupuri), iar alte concentrații notabile se regăsesc în Cluj, Timiș și Ilfov – fiecare cu cel puțin 5 startupuri verzi – urmate de județele Brașov, Sibiu și Iași.
- Marea majoritate a companiilor din setul de date (90 din 104) sunt microîntreprinderi, cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 milioane RON în 2023 (ultimul an raportat). Un număr semnificativ de companii – peste 50 – au raportat marje de profitabilitatefoarte scăzute (sub 10%), câteva au înregistrat chiar marje negative, iar în cazuri izolate procentele depășesc chiar 300-400% (probabil companii din sectoare cu marje ridicate de profit – software sau platforme digitale). Acest peisaj inegal al profitabilității reflectă dificultăți timpurii în monetizare sau eficiență operațională, faptul că mărimea capitalului depinde de sectorul de activitate și o corelație inconsistentă între obiectivele verzi și viabilitatea financiară imediată.
- Clasamentul primelor 10 sectoare CAEN, în funcție de rata medie anuală de creștere a startupurilor verzi (în ultimii 3 ani disponibili): dezvoltarea de software la comandă (cu o creștere spectaculoasă de 1.058,2%, probabil determinată de soluții digitale axate pe eficiență energetică, monitorizare sau utilizarea sustenabilă a resurselor).
Analiza oferă indicii esențiale:
- Centrele urbane de inovație rămân esențiale pentru antreprenoriatul verde.
- Software-ul și instrumentele digitale domină fazele timpurii de creștere ale afacerilor verzi, dar trebuie interpretate în context.
- Sectoarele de infrastructură și reciclare sunt într-o creștere constantă, cel mai probabil aliniată investițiilor europene orientate spre decarbonizare.
- Domenii principale de activitate: AgriFood tech (34% dintre startupurile analizate), soluții circulare și waste management (17%), energie curată și soluții de eficiență energetică (12%), mobilitate sustenabilă (10%), construcții verzi și smart cities (9%), apă și biodiversitate (6%).
- Mai trebuie spus că raportul a relevat că 83% din startupuri dezvoltă produse sau tehnologii proprii (dintre care 55% au produsul deja pe piață).
„Realizat în plin context de accelerare a politicilor verzi la nivel european și pe fondul unei crize climatice în expansiune, acest raport funcționează ca un radar pentru decidenți, investitori și antreprenori care caută inovație cu impact. Într-un an cu temperaturi record și fenomene meteo extreme, soluțiile nu vin doar din laboratoarele de cercetare sau din birourile guvernamentale. Uneori, ele pornesc dintr-un garaj din Cluj sau o mansardă din București. Startupurile verzi din România nu mai sunt doar povești de idealism sustenabil. Ele devin jucători relevanți, cu tehnologii scalabile, piețe validate și impact măsurabil. Ce lipsește? Sprijin sistemic, capital și încredere că inovația românească poate concura global. În ciuda numărului mare de startupuri tech din România, cele verzi reprezintă încă un segment marginal. Prin comparație, Polonia are de 3 ori mai multe startupuri în energie regenerabilă, iar Ungaria depășește România în ceea ce privește volumele de investiții în CleanTech”, a spus Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium.
Informații de background
Pentru a susține acest val de inovație verde, Impact Hub Bucharest și Rompetrol au lansat înscrierile pentru Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, care se desfășoară până pe 18 august 2025. Acceleratorul, ajuns la a cincea ediție, beneficiază de suportul și expertiza Climate-KIC, cea mai importantă inițiativă europeană în domeniul inovației climatice.
Programul susține dezvoltarea startupurilor verzi care propun soluții inovatoare în domenii precum mobilitate urbană, energie regenerabilă, agricultură inteligentă pentru climă, orașe sustenabile, economie circulară, reducerea emisiilor industriale, educație ecologică și consum responsabil.
Startupurile vor fi selectate în două categorii: Pre-Seed Stage – pentru echipe aflate la început de drum, care dezvoltă o idee validabilă și Seed Stage – pentru startupuri care au deja un prototip testat și validat cu clienți. Vor fi selectate 25 de soluții, iar cele admise vor intra într-un program intensiv de accelerare desfășurat online, între septembrie și noiembrie 2025.
Antreprenorii selectați vor participa la o sesiune online de pitching pe 28 august. Doar 10 startupuri vor fi selectate pentru Seed Stage și 15 startupuri pentru categoria Pre-Seed Stage. Startupurile calificate vor urma un program online intensiv de accelerare în perioada septembrie-noiembrie 2025. Programul se încheie cu evenimentul fizic Demo Day, pe 20 noiembrie 2025, unde cele 10 startupuri din Seed Stage își vor prezenta soluțiile în fața juriului. Detalii complete despre program, calendar și procesul de înscriere sunt disponibile aici, unde pot fi consultate și informații despre startupurile participante în edițiile precedente.
Raportul complet „Romanian Green Startups Overview Report 2024”poate fi accesat aici.
Climate KIC este principala agenție și comunitate de inovație climatică din Europa și contribuie la crearea unor societăți reziliente la schimbările climatice și luptă împotriva crizei climatice, construind un viitor mai bun pentru comunitățile locale, la nivel global.
Lucrând împreună cu țări, regiuni, orașe și afaceri din întreaga lume, folosesc inovația pentru a mobiliza schimbări de sistem și pentru a reduce decalajul dintre angajamentele climatice și realitatea actuală. Împreună cu partenerii lor, coordonează soluții și facilitează învățarea pentru a accelera acțiunile climatice și pentru a le face mai ambițioase.
Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 110 de locații din peste 60 de țări. Misiunea Impact Hub Bucharest este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startupurilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială, Startarium.
Platforma Startarium, powered by Impact Hub Bucharest, este cea mai complexă resursă online pentru antreprenorii români, cu peste 1,3 milioane de vizitatori, 53.000 de conturi înregistrate și peste 1.700 de articole educaționale. În cei opt ani de existență, mai mult de 7.000 de idei de business au luat naștere sau au fost rafinate cu ajutorul instrumentelor disponibile pe site, în timp ce comunitatea de experți Startarium a depășit 200 de mentori, consultanți, investitori și contribuitori.
Rompetrol este principalul brand al KMG International, parte a companiei naționale de petrol și gaze din Kazahstan – KazMunayGas. Cu o experiență de peste patru decenii în industria energetică, grupul activează în 11 piețe internaționale, desfășurând operațiuni în domeniul rafinării, petrochimiei, distribuției de produse petroliere, tradingului și serviciilor industriale.
În România, compania operează două rafinării importante: Petromidia – cea mai mare rafinărie locală, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone anual, situată strategic pe litoralul Mării Negre, și Vega Ploiești – cea mai veche rafinărie din România, specializată în produse cu valoare adăugată, precum bitum sau solvenți speciali.
Rompetrol deține o rețea de peste 1.100 de stații de alimentare în România, Republica Moldova, Bulgaria și Georgia, oferind soluții moderne și servicii integrate clienților. Cu o echipă de peste 6.000 de angajați, compania își desfășoară activitatea având la bază valori solide precum sustenabilitatea, inovația, responsabilitatea și excelența operațională.
