Grațian Mihăilescu are o experiență națională și internațională de peste 15 ani în domeniul dezvoltării, comunicării, politicilor publice și inovației. A studiat și a lucrat în Germania, Belgia, Italia, Ungaria, Serbia și SUA, fiind numit expert al Comisiei Europene în cadrul Misiunii 100 Climate Neutral and Smart Cities. De asemenea, a colaborat în trecut cu Adunarea Regiunilor Europene și Guvernul României, iar de ceva timp contribuie cu expertiza sa la unele din proiectele Băncii Mondiale, pentru orașele din România și Centrul și Estul Europei.
Grațian este fondatorul UrbanizeHub, o comunitate de oameni pasionați și implicați, cu expertiză variată. UrbanizeHub lansează rapoarte și studii, oferă consultanță pentru dezvoltare și inovare socială. De asemenea, organizează evenimente, concursuri de soluții pentru orașe și proiecte de regenerare urbană participativă care transformă orașele în orașe verzi, inteligente și mai prietenoase cu oamenii.
Interviul a fost publicat în Noiembrie 2022, în anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 4, ediţie tipărită. Publicația poate fi accesată aici: https://communityindex.ro/flip-book-2022/
1. Ce factori sunt luați în considerare atunci când determinăm dacă un oraș sau o comunitate este sustenabilă? Ne poți da un exemplu de astfel de oraș/comunitate?
Consider că în primul rând ține de calitatea vieții și de măsura în care se simt mulțumiți oamenii de serviciile din acel oraș. Vorbim despre serviciile publice și despre interacțiunea cetățenilor cu administrația, dar și despre serviciile de educație, serviciile sociale, serviciile legate de calitatea spațiilor publice. Este un întreg cumul de factori care stă la baza calității vieții și cumva fiecare dintre aceștia trebuie atins.
Sunt mai multe astfel de orașe în România și cred că depinde de felul în care te uiți la ele. Vedem orașe magnet care au devenit din ce în ce mai dezvoltate în ultimii ani – Timișoara, Cluj și Iași – atrăgând tineri datorită Universităților. În cadrul acestora, s-au dezvoltat diferite acțiuni și activități socio-culturale care oferă într-un fel calitatea vieții. Bineînțeles că lucrurile mai pot fi îmbunătățite, dar sunt orașe frumoase în care ai ce să faci dacă te duci. Sibiu este un alt oraș în care calitatea vieții este bună datorită spațiilor, patrimoniului cultural și evenimentelor culturale.
Fiecare dintre orașele mari are între 3 și 5 indicatori pe baza cărora poți evalua performanțele lor, iar cele mai mici între 1 și 3. Criteriile sunt legate de specificul local. Cumva fiecare oraș în parte trebuie să își bazeze creșterea și evoluția pe acele elemente distincte pe care le au, pentru că asta le face să fie deosebite față de celelalte.
Avem orașe frumoase, problema este că în afară de acestea despre care tot vorbim – Brașov, Sibiu, Cluj, Timișoara – avem foarte multe orașe în declin care se micșorează pentru că sunt lipsite de resurse umane, financiare și nu au nici capacitate administrativă să se gestioneze.
2. Care sunt provocările majore pentru orașele sustenabile?
În primul rând ține de capacitatea administrației și a comunităților care trăiesc în acele orașe de a înțelege concepte precum reducerea amprentei de carbon în lupta împotriva schimbărilor climatice, renunțarea la mașina personală pentru folosirea mijloacelor de transport în comun, folosirea mijloacelor alternative.
Cred că e foarte mult de lucru aici și nu e vorba doar de administrație. Ce poate face aceasta este să investească în spații publice de calitate, să creeze cât mai multe spații verzi și infrastructură pentru micromobilitate, pentru walkable cities, dar și pentru a folosi bicicleta sau trotineta.
În același timp trebuie umblat și la factorul educațional pentru că sunt ferm convins că românii nu înțeleg necesitatea folosirii mijloacelor alternative, nu înțeleg conceptul de schimbări climatice. Mă refer la masa largă de oameni. Este un lucru care trebuie să meargă în paralel, acesta de investiții în infrastructură verde, infrastructură albastră, dar în același timp și comunitățile trebuie motivate și implicate cumva în proces.
3. Ce rol va juca tehnologia atunci când ne gândim la orașele viitorului? Dar corporațiile?
Cred că acest lucru se întâmplă deja. Atunci când cauți pe Google „Smart Cities” vei găsi o grămadă de senzori și desene futuristice fără oameni în ele. Nouă ne place să promovăm un altfel de concept de Smart City, acolo unde oamenii sunt în centrul investițiilor și unde tehnologia creează cumva calitatea vieții despre care vorbeam la început și îi ajută pe cetățeni să interacționeze între ei, să interacționeze cu administrația și cumva să le faciliteze și să le ușureze procesul și viața de zi cu zi.
Despre asta este vorba atunci când vorbești despre implicarea tehnologiei în orașele viitorului. Cumva ar trebui să facă viața mai ușoară nouă tuturor și cred că e important ca acest proces să fie unul incluziv pentru că de obicei oamenii care nu au acces la aceste tehnologii, de exemplu cei în vârstă, sunt mai lipsiți de interacțiune cu tehnologia și atunci ei sunt lăsați mai în spate. E important să gândești la scară largă atunci când implementezi anumite aplicații sau diferite instrumente digitale care facilitează interacțiunea cu societatea și cu administrația. Trebuie să vii cu propuneri care iau în calcul și vârstnicii.
Corporațiile dețin puterea financiară și know how-ul pentru a strânge și oferi soluții. Noi de-a lungul timpului am avut diverse colaborări cu diverse corporații. Din păcate, ele se mișcă la fel de greu ca și administrația, adică au procese foarte birocratice dar mai mult ca sigur că au o putere mare de a implementa și veni cu soluții precum cloud, despre care se vorbește foarte mult. Cred că există companii precum Amazon, Google, Microsoft, care pot veni cu soluții viabile pe termen lung, dar în același timp trebuie să ne gândim că există și start-up-uri sau antreprenori locali care ar putea, de asemenea, să vină cu o parte din soluțiile pentru orașele viitorului.
4. Cum vor fi eficientizate clădirile existente?
În viitoarea perioadă financiară vor veni foarte multe fonduri pe acest gen de investiții. Dacă administrația locală are puterea să își asume o decizie prin consiliul local care să reducă amprenta de carbon în municipiu și să echipeze toate investițiile publice care vor avea loc în următorii șapte ani cu panouri solare și alte mijloace de energie alternativă, mai mult ca sigur că aceste lucruri se vor întâmpla. Deci bani există, ar trebui să existe și viziune din partea administrației, și de ce nu, asumare politică care să facă ca aceste lucruri să se întâmple.
5. Poți să ne povestești despre UrbanizeHub? Care sunt proiectele principale ale organizației?
Noi ne dorim să construim o comunitate de oameni care să gândească soluții sustenabile, să fie implicați și noi, la rândul nostru, ca și microcomunitate, să creăm awareness în jurul nostru, să educăm, să conectăm și să inspirăm dar în același timp să oferim unele soluții alături de oamenii din jurul nostru pentru orașele din România și nu numai. Încercăm să venim cu inovație, să lansăm diferite proiecte pilot care să inspire alte orașe, să aducem toate aceste lucruri inovative la nivel de Europa și să urmăm liniile viitorului trasate de Comisia Europeană pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a desfășura proiecte pilot care să aibă o componentă de implicare civică dar în același timp de generare de soluții și de ce nu, stimularea antreprenoriatului. Chiar acum lucrăm la noua aplicație pentru a crea un astfel de proiect. Să arătăm exemple de bune practici, să stimulăm administrațiile să urmeze anumite drumuri trasate de alte orașe care probabil sunt mai bune în anumite domenii, să creăm acel efect de domino și să facem un bulgăre tot mai mare care să crească de la an la an, astfel încât să creăm acele orașe smart și sustenabile pe care ni le dorim cu toții.
Acum suntem într-un turneu care se cheamă „Zone Urbane Funcționale” și vizităm 12 orașe și zone urbane funcționale din centrul și estul Europei. Este un proiect cu Banca Mondială pentru Comisia Europeană.
În afară de acest proiect, pregătim unul de regenerare urbană în parteneriat cu Municipiul Timișoara. Avem un proiect de parc liniar, după ce am implementat proiectul la București, în sectorul 6. Încercăm să replicăm acest proiect și în alte părți din România, în Timișoara și Piatra Neamț. Acolo lucrăm cu echipe specializate de sociologi, urbaniști, antropologi și peisagiști.
De asemenea, o să organizăm un eveniment la finalul anului, care va celebra 5 ani de UrbanizeHub. Avem mai multe proiecte la Buzău, așteptăm răspunsul la un proiect destul de inovator unde combinăm bugetarea participativă, implicarea cetățenilor și un concurs de soluții pentru oraș, toate trei cumva combinate.
Am desfășurat un proiect pilot într-un municipiu mic, pe mobilitate urbană participativă pentru tineri și încercăm să îl ridicăm la planul de masterplan, adică să îl scalăm astfel încât să fie mai mare.
Avem diferite proiecte în țară și afară și sperăm să avem energie să le finalizăm cu bine și să fie bine pentru toată lumea
