Într-un peisaj profesional care încă se zbate în rigorile HR ale unei realități des contrazise, peste 200 de tineri aspiranți au avut parte de o experiență fără filtre în cadrul conferinței-dezbatere „De la diplomă la destin”, eveniment care a adus în prim-plan zece personalități remarcabile cu povești personale și profesionale inedite și pline de emoție, sâmbătă, 12 aprilie, în Sala Frescelor, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.
Conferința a fost structurată pe două paneluri: „Arhitectură și patrimoniu” și „Cultură și științe”.
Arhitectura și patrimoniul, din trei perspective
„Arhitectură și patrimoniu” a abordat multiplele direcții pe care le poate urma cariera unui arhitect și a adus în fața publicului nume mari din domeniu. Participanții au fost martorii unei ample conversații între cele trei puncte de referință din arhitectură și patrimoniu: mediul profesional privat, reprezentat de Arh. Eliza Yokina (membru fondator SYAA, De-a Arhitectura și Cumulus) și Arh. Tudor Pavelescu (fondator Modul 28 – Atelier de arhitectură), asociațiile implicate în susținerea peisajului cultural, reprezentate de Arh. Teodor Frolu (cofondator The Ark și cofondator al Asociației „Ivan Patzaichin – Mila23”) și domeniul educației și administrației publice, reprezentat de Arh. Irina Iamandescu (director adjunct Monumente istorice – Institutul Național al Patrimoniului) și de Arh. Horia Moldovan (președinte Senat Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”).
Dincolo de cele trei perspective asupra arhitecturii și patrimoniului, elementele comune ale invitaților din panel au fost transferul organic de expertiză către generațiile tinere, stimularea efervescenței și creșterii profesionale și transparentizarea activităților în relațiile cu aceștia. În acest context, Tudor Pavelescu a povestit despre modul în care pune accentul, în cadrul biroului său de arhitectură, pe flexibilitate și deschidere, oferind ca exemplu echipa sa, care participă la orice discuție cu orice beneficiar, public sau privat, nu doar în zona creativă, ci și în cea administrativă.
La rândul său, Irina Iamandescu a povestit că, în urmă cu mulți ani, nu existau în România decât opt experți la Direcția Monumentelor Istorice din cadrul INP, în timp ce acum există 18 astfel de specialiști, majoritatea tineri, care la rândul lor devin motoare de formare pentru generațiile care îi urmează.
A apărut în discuție și necesitatea unui centralizator al școlilor de vară, al șantierelor de lucru cu voluntari și al altor programe sau proiecte la care studenții se pot înscrie pentru a înțelege procesul real al muncii unui arhitect și pentru a alege ce li se potrivește mai bine.
Cinci povești de viață spectaculoase și surprinzătoare despre drumul de la diplomă la o carieră de succes
Invitații din panelul „Cultură și științe” au captivat publicul, la rândul lor, printr-o discuție vibrantă despre intersecțiile dintre diverse discipline și despre impactul educației formale asupra traiectoriilor profesionale. Evenimentul a analizat modul în care parcursul academic poate să deschidă noi orizonturi sau în care succesul în carieră se îndepărtează, uneori, de domeniile studiate în școală.
Alexandru Stermin (explorator și profesor la Facultatea de Biologie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca) a impresionat întreaga audiență atunci când a povestit cum un joc pe care l-a inventat în copilărie a ajuns să-l ghideze, în mod subtil, de-a lungul vieții și carierei sale, Dan Dinu (fotograf de natură, regizor și producător) a dezvăluit cum a ajuns să lucreze într-un domeniu foarte diferit de specificul pregătirii sale din liceu și din facultate, iar Mihai Mărgineanu (cântăreț, actor și compozitor român de muzică folk și pop-rock) a povestit, cu mult umor, cum l-a influențat Tezaur Folcloric, emisiunea de muzică populară pe care bunica sa o asculta atunci când el era copil, și le-a oferit tinerilor prezenți în sală câteva sfaturi despre creștere în carieră, alegere și libertate profesională.
Mirela Retegan (jurnalist, realizator și prezentator radio, fondatoare Gașca Zurli) a emoționat profund publicul prezent și a povestit câteva episoade inedite din viața sa personală care au influențat-o de-a lungul timpului, oferind și o rețetă a succesului care a funcționat foarte bine în cazul ei, iar Matei Gheboianu (decanul Facultății de Istorie a Universității din București) a povestit, printre multe altele, și despre provocările care vin la pachet cu asumarea unui rol administrativ atât de important precum conducerea unei facultăți.
Mărturisirile tuturor celor zece invitați au subliniat diversitatea oportunităților și modul în care experiențele personale și pasiunile pot juca un rol crucial în definirea carierei fiecăruia dintre noi, uneori în moduri neașteptate. Participanții au oferit publicului o perspectivă sinceră asupra provocărilor întâlnite de-a lungul parcursului lor profesional, inspirând audiența să exploreze conexiuni neconvenționale între educație și aspirații.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Human Made Art (parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” ediția a III-a) și a fost susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.
Conferința-dezbatere a fost realizată cu sprijinul AQUA Carpatica.
Parteneri instituționali: Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Arhitectură UAUIM, Facultatea de Istorie UniBuc, Facultatea de Litere UniBuc, BCU „Carol I”.
Parteneri media: Radio România Cultural, PressOne.
