Ciprian Sipoș este Zero Waste Creative Thinker și Green Interior Designer. A studiat design-ul bazat pe economie circulară la Barcelona și colaborează atât cu instituții de învățământ private, cât și cu multinaționale.
Este colaborator ROGBC și este implicat de la design la consultanță în diverse proiecte private sau publice și, în curând, la Mushuroi, hub creativ din Cluj Napoca, cu noi structuri sustenabile creative educaționale în cadrul programelor Altoi.
În prezent lucrează la finalizarea conceptului pentru un centru creativ ce o să includă simulatoare bazate pe Zero Waste Creative Formulas.
Interviul a fost publicat în Noiembrie 2022, în anuarul bilingv Community Index Magazine nr. 4, ediţie tipărită. Publicația poate fi accesată aici: https://communityindex.ro/flip-book-2022/
1. În proiectele tale promovezi mult aspecte ce țin de protejarea mediului înconjurător și de consumul responsabil, sub umbrela „Zero Waste Creative Thinker”. Un exemplu ar fi integrarea deșeurilor în conceptul de design. Ne poți da mai multe detalii despre această abordare?
Zero Waste Creative Thinking & Mapping îmi oferă instrumentele necesare prin care evaluez fiecare material, rest sau în cazul nostru, deșeurile. Am ajuns să numesc deșeurile – PRELOVED, așa capătă alt înțeles. Sunt o resursă incredibilă, la a doua, a treia sau chiar a patra viață, orice deșeu rezultat, fie că este un rest, sau provenit din demolări, îl introduc din nou în circuit, oferindu-i altă destinație. Câteva exemple ar fi resturi de piatră rămase de la tăieri ce au devenit pardoseală sau o fostă dușumea folosită pentru mobilierul de bucătărie.
Caut în primul rând durabilitatea, iar prin trasabilitate, îmi dau seama cam ce amprentă a lăsat sau poate lăsa un material. Gândirea circulară face parte atât din educația mea, cât și din ADN-ul meu și prin tot ceea ce proiectez țin cont de aceste formule. Dacă am conștientiza faptul că fără un mediu încojurător sănătos nu putem exista, sau dacă ne-am plimba mai mult în Natură, am înțelege care este prima noastră „casă”.
2. Ce înseamnă conceptul de „Casă Verde”? Cum ai descrie experiența ta de a lucra la Casa de Cânepă?
Conceptul de casă verde ar trebui să se refere în primul rând la compuși și materiale organice, doar că astăzi este mult prea uzat. Eu îl folosesc mai degrabă acolo unde este vorba de materiale naturale. Casa verde ar trebui să fie despre resurse biologice și despre cum putem să ne folosim de acestea ca să concepem spații, suprafețe ce țin de ecologic, fie că vorbim de vopseluri, structuri, izolații și așa mai departe.
Experiența mea la Casa de Cânepă a fost cu adevărat „Verde”. Am gândit atât la interior, cât și la exterior, pe lângă experiențe, expunerea la materialele naturale. Designul interior a fost realizat din resturi, deșeuri sau Preloved, de la textile recuperate ce au ajuns draperii sau huse până la piatra din diferite șantiere ce a ajuns pardoseală și până la mostre de materiale ce au format huse la fotolii.
Pereții din cânepă au fost tratați diferit la finisaje pentru a marca efectele ce pot fi realizate. Este cu adevărat o Casă Verde!
Pereții abosorb în permanență CO2. Utilizarea minimă de compuși chimici face aerul din interior un mediu respirabil și sănătos. Este unul din proiectele de suflet, mai ales din cele pe structuri organice. Fiind un Zero Waste Creative, aplic în toate proiectele mele, fie că sunt mici sau mari, formulele economiei circulare.
3. Ne poți spune mai multe despre alternativele sustenabile la aerul condiționat, astfel încât să avem o amprentă de carbon cât mai redusă?
Alternativele la aerul condiționat sunt: cele cu amprenta cea mai redusă și aici ne referim la consumul de energie, însă mai poate fi vorba și despre resursa consumată ca să răcească/încălzească. Cel mai bio ar fi curentul natural obținut prin ventilația încrucișată. Doar că multe locuințe au ferestre doar pe o parte. După ar fi ventilatoarele ce au consum redus, însă și efectul este pe măsură, ar trebui să stăm direct în bătaia curentului. Alte alternative naturale ar mai fi dușurile reci și scurte, gheața, prosoapele ude și ținute în congelator și, nu în ultimul rând, evantaiul. Dar ca instalații, am avea de la răcirea prin evaporare, răcirea geotermală, panourile fotovoltaice, până la acoperișurile deschise la culoare. Culorile închise absorb și rețin căldura, pe lângă cele deschise care o reflectă. Și, dacă ne permite timpul, plimbatul prin pădure este cel mai bun „aer condiționat”. „Verdele” este cel care răcește Pământul și care ne dă Oxigenul.
4. Cum reușești să integrezi conceptele de sustenabilitate, wellbeing și creativitate, respectiv design?
Sustenabilitatea (autentică) include wellbeing, creativitate, design, siguranță și câte și mai câte. Prin abordarea circulară, implicit analizez din mai multe perspective. Nu este mai ușor, ci din contră, însă rezultatele sunt „combustibilul” care alimentează conceptele. În fața grandioasei „Mama Natură” mă simt responsabil să fac tot ce îmi stă în putere să protejez și să conștientizez că am luat cu împrumut acest Pământ de la nepoții noștri. Este greu de explicat, însă simt că ceea ce fac face parte din mine și îmi vine natural, chiar și atunci când îmi este cel mai greu.
5. Ce provocări ai întâlnit în a face design de interior sustenabil în România?
Uhuuuu, multe! În primul rând conceptul de sustenabilitate, deși ar trebui să fie parte din natura noastră, a oamenilor, nu mai este așa. Ne-am îndepărtat mult de mediu, de Natură. Provocările țin de înțelegere, educație și mai ales de ignoranță. Este incredibil să văd cum ignoranța a devenit un mod de protecție. Dar ca să mă întorc mai degrabă la soluții, conceptul „Învață să ÎȚI/ȘI să faci BINE” ar trebui introdus în școli, din clasele primare sau chiar de la grădiniță. Este nevoie de noi limbaje ce aduc în atenție ceea ce este prioritar, astfel încât să menținem în continuare planeta sănătoasă. Și, ca să închei, designul de interior sustenabil pleacă de la un „Interior” sănătos și aici mă refer de la gânduri și sentimente până la ce materiale folosim, cine le lucrează, de unde provin, ce consumă, la cât de chimic sau de natural alegem să trăim.
